*flashback* Stăteam pe jos plângând și ascultam sirenele mașinilor care veneau spre casa mea. Eu stăteam pur și simplu și mă uitam plângând la mama mea care avea un cuțit înfipt în burtă și la tatăl meu care s-a sinucis lângă ea.
Au ajuns poliția și ambulanța.
Mama mea a fost luată cu speranța că va m-ai putea trăi. Poliția mi-a pus o mulțime de întrebări la care încercam să răspund.
Următoarea zi am aflat că mama mea a murit. Plângeam în fiecare zi din cauza morți lor. Chiar nu îmi pot imaginea viața fără ei.
Am fost dusă la mătușa mea ea fiind singura persoană care ar putea avea grijă de mine.
*flashback încheiat*
Stăteam în pat și mă gândeam că oare cum va fi la noua mea școală. Acum cum de locuiam la mătușa mea eram la Seoul. Imi era dor de Busan și de prieteni mei vechi și m-ai ales de părinți mei.
După câteva minute m-am culcat fiindcă eram obosită.
Dimineața:
M-am trezit și mă uitam 5 minute pe telefon.Am coborât jos și am început să mâncăm.
Pe mătușa mea o chema sun-hi
Sun-hi:Gi azi până la ce oră ești la școală? Eu:nu știu dar o să te Sun când aflu bine? Sun-hi:bine
Am urcat sus pentru a mă pregăti și a mă schimba în uniformă.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
Peste câteva minute am coborât apoi am ieșit din casă și mergem spre autobuzul care mă ducea spre școală.
Am decissăfac o cartenouă☺să nu credețică pe cealaltă nu o continui. O săscriumâine m-ai multecapitolurișiaiciși la cealaltăcarte 🥺☺ spercăvaplăcut ☺ dacăsuntgreșelivă rog sămăscuzați 🥺🥺
