Doi de inimă neagră

zece

Alarma care îi anunța că este timpul pentru școală i-a trezit pe cei doi.

Dormeau îmbrățișați deși nu știau asta.

"- aish." a murmurat băiatul.

Și-a trecut mâna peste telefonul, dând dicline alarmei.

Trice imediat cum l-a auzit pe cel de lângă ea, s-a repezit în șezut.

Erau prea apropiați.

Fede și-a îndesat și mai mult fața în pernă la reacția fetei.

"- Doar am dormit, Trici." a sâcâit-o el.

Trice l-a lovit ușor peste umăr și s-a ridicat din pat.

Ambii și-au făcut rutinele de dimineață pentru școală.

"- Am făcut micul dejun." a țipat băiatul de la parter.

"- Minți. Doar ai pus laptele și cerealele în același bol." a spus Trice râzând în timp ce cobora scările.

"- Trebuie să am grijă de tine și deja încep să-mi depășesc limitele." a murmurat Federico.

Beatrice nu a mai obiectat și a început să mănânce.

Federico i-a urmat gestul și nu după mult timp au terminat.

"- Spăl eu vesela." a sărit fata în ajutor.

Și-a dus mâinile în fața celui de chiuvetă și a preluat treburile.

Federico a privea cuprins de sentimente mixte.

Nu avea voie s-o atingă, cel puțin până când nu i se retrăgea custodia lui.

Nu putea s-o mai privească că mica lui iubire.

"- Gata. Mergem?" l-a scos fata din gândurile ei.

A dat din cap și au ieșit pe ușă.

Ruta lor era clară, după ce vor termina școala vor avea de pus lucrurile lui Federico la locul lor.

Nu cu mult timp, Fede a vorbit cu unul dintre oamenii lui să ducă deja cutiile în casa lui Beatrice.

"- La finalul săptămânii îmi vine permisul de conducere." a spus băiatul cu ochii în telefon.

"- Când ai dat examenul?" a spus ea șocată.

"- După majoratul meu, înainte să vin aici."

"- Interesant." a șoptit fata.

Au ajuns în curtea școlii iar Federico a făcut un gest micuț și a lăsat-o pe fată să intre prima.

După cum mergeau împreună toți ochii erau ațintiți doar pe ei.

Fiecare fată își rodea unghiile de ciudă.

Multe din elevele mai mari își dădeau ochii peste cap și murmurau:

"- Nu știe ce pierde, sunt mai bună decât ea."

Cei drept, ambii auzeau ceea ce lumea șușotea în jurul lor.

Și-au făcut drum spre biroul directoarei.

Aveau de lăsat actele prin care, Federico era tutorele legal al fetei.

Au strămbat din nas având în vedere că erau ambii elevi de liceu și mai ales, același liceu, aceeași clasă.

Nu aveau ce să reproșeze în schimb, erau totuși vorba de familiile Sant și Fill.