Afară ploua...picăturile de ploaie cădeau pe asfaltul incins de soarele care dispăru rapid de pe cer..lăsand astfel norii negrii sa acapareze cerul.
Eu, o fata scunda, cu parul pana la umeri, ochii caprui si mici, ma ascundeam de ploaie sub o terasa al unui restaorant parasit. Eram genul de persoana singuratica careia ii placea sa stea departe de lume si careia ii placeau locurile parasite si vechi. M-am asezat pe un scaun...scartaia foarte tare insa nu ma deranja prea mult asta. M-am lasat usotr pe spate proptindu-ma de o masa pe jumatate rupta din spate si ma uitam la cerul negru care plangea amarnic. Rare ori auzeai cate un tunet...consideram astfel ca cerul isi plange de mila si se vaita.
Am oftat...
-Oh frate...ce lume plina de stricaciuni..
Nu suportam lumea...toti sunt pe interes...toti ti se cred prieteni pana ce devii nefolositor si te lasa...ca sa nu mai zic de societatea care pe mine nu ma accepta pur si simplu...ma consideram o singura farama,neinsemnata care nu valoreaza un ban.
M-am ridicat de pe scaun si m-am dus in ploaie...Picaturile repezi mi-au udat hainele si parul...ma simteam minunat.
Fara sa-mi dau seama m-am pomenit cu o umbrela deasupra capului meu..
-Ce naiba...
M-am intors si...ei bine era un baiat,inalt, cam de 1.90, saten...avea parul lung,pe fata,stil emo..dar nu era...arata chiar bine...Imi zami.
-Ce cauta o fata ca tine aici in mijlocul unei furtuni ca asta? Vrei sa racesti sau ce?
-Nu cred ca ar conta asta...zic si eu
Se incrunta si ma trage de mana pana ajungem pe terasa...
-Nu iti e frig? Ma intreba el.
-Tch..nu.
Se holba la mine urat si mi-a aruncat jacheta lui
-Fa bine si usucate...o sa racesti, baka.
Baka...nimeni nu mi-a mai spus pana acum asta..
-Baka?! Asta ce-ar trebui sa fie?
-Il poti lua ca pe un alint
-Aham
-Deci? Ai de gand sa te prezinti?
-...ma numesc Hanna...17 ani..cam asa ceva
-Bun. Eu sunt Mario..la fel..17 ani. Incantat.
-Mda...la fel
-Ce e cu atitudinea asta?
-Ce atitudine?
-Asta...te-am ajutat si nu mi-ai multumit..nimic..
-Scuze...nu obisnuiesc sa fac asta..
-Inveti acum, baka
-M-multumesc...
-Deci...Hanna...mie-mi pari de treaba, unde inveti?
-La academia West Kora
-Excelent! Acolo sunt si eu, poate ne intalnim
Si-a luat jacheta inapoi si a plecat. Nici nu observasem ca ploaia s-a oprit...A fost ciudata intalnira asta...
