Rup bucăți din sufletul meu
Și le transcriu în poezie,
Adun gând cu gând, mereu,
Și îl pun iară pe hârtie.
Cotrobăi prin sertare din lăcașul
Sfințit, ce îl păstrez în mintea mea,
Acolo unde visuri 'și-au sălașul,
Dorința mea veșnică de-a crea.
Mă rup și mă transform în cuvinte,
Mă peticesc cu speranțe deșarte,
Adun buchetul de raze sfinte
Ce sufletul de minte îmi desparte.
Căci eu sunt muritoare și o știu,
Dar versuri veșnice de am să scriu,
Voi lumina vreo viață trecătoare
A unei inimi bune, visătoare.
2 februarie 2021
B.M.N.
CITEȘTI
Printre pliurile inimii
PoesíaNemurirea nu poate fi persiflată, ci transpusă în versuri. Iată o nouă perspectivă asupra vieții, reflexia unui ciob dintr-o oglindă spartă, a paradoxurilor stelelor, a cuvintelor ascunse printre pliurile sufletului meu. NOTĂ: Poeziile marchează evo...
