Nu am mai trecut pe acolo... Mda, a trecut ceva timp. Ma întreb dacă locurile mele favorite au rămas aceleaşi, dar mai ales dacă prietenii mei s-au schimbat. Oare sunt aceiaşi nebuni pe care i-am lăsat când am plecat? Abia aştept să ajung din nou în locurile în care am trăit cele mai frumoase clipe din viaţă. Aici am cunoscut dragostea, mi-am făcut mulţi prieteni şi am "realizat" multe trănznăi. Nu-mi vine să cred că au trecut 3 ani de când nu am mai venit în New York şi nu am mai dat vreun semn de viaţă. Acum că am revenit în ţară (am fost la şcoală în Londra) am de gând să mă întorc în locul în care mi-a fost marcată copilăria si viața însăși. Șederea mea în Londra m-a schimbat enorm. Am reușit chiar să îmi cumpăr o mașină (un Volvo S40 roșu) așa că transportul e mai mult ca asigurat. Am decis să mă întorc cât mai repede deoarece în această perioadă (începutul verii) toți prietenii mei sunt "liberi". Am pornit plină de entuziasm spre "orașul vieții mele" și la cât de nerăbdatoare eram, nu mi-am dat seama că acul kilometrajului a trecut de mult de limita admisă. Fiind o mare împătimită a curselor de mașini, am învățat să fac drifturi perfecte și chiar am concurat la o cursă în Anglia. Înainte să intru în cartier am tras puțin pe dreapta pentru a-mi face ordine în gânduri. Oare să le spun cine sunt cu adevărat sau să mă prefac că sunt altcineva? Viața în Anglia si anturajul de acolo m-au schimbat cam mult. Înfățișare (acum sunt blonda), comportament (când am plecat nu eram atât de tupeistă) dar și caracter. După ce mi-am revenit din gânurile necurate am tras adânc aer în piept și am pornit motorul. Am început să ador sunetul scos de "tigrul meu" așa cum îmi place sa îmi alint mașina care îmi este alături de peste un an. Am înaintat cu puțină reținere până în fața vechiului meu apartament, care am decis să fie locuința mea până voi găsi ceva mai bun. Am deschis ușa cu cheile luate de la mama și am început să mă plimb. Totul era în același loc și singurul "indiciu" că nu a fost locuit, era o peliculă fină de praf, semn că totuși, cineva a avut grijă de apartament. Îmi amintesc brusc de cea care venea câteodată să o ajute pe mama la treburile casei și faptul că fiul său îmi era cel mai bun prieten. Chase Hemmings. Oare ce s-a ales de el? A rămas același sau s-a schimbat și el? Fiind deja ora 19 m-am hotărât să fac un duș după care să merg la magazin după ceva provizii. Intru în vechea mea baie și după ce am zăbovit în ușă privind totul, am intrat la duș. Doamne cât de repede a trecut timpul și cât de mult m-am schimbat... Nu pot să cred ce se poate întâmpla timp de 3 ani și cât se schimbă caracterul unui om care trăiește experiențe diferite, printre oameni "străini". M-am lăsat leneșă în cadă și mi-am lăsat amintirile să revină, alături de prietenii mei vechi, făcându-și loc și niște zâmbete la "revederea" acelor nebunii. Am stat cam 30 de minute "contemplând" și după ce am terminat ceea ce trebuia să fie un duș, mi-am luat niște haine curate și am plecat la magazinul din apropiere pentru a-mi lua ceva de mâncare. Acolo, aceeași vânzătoare amabilă, zâmbește fiecărui client. Iau un coș și încep să mă plimb prin magazinul copilăriei mele în căutarea mâncării sau mai bine zis a dulciurilor mele preferate. Am început să zâmbesc mai tare ca un copil mic în fața vitrinei cu jucării, atunci când am zărit raionul cu dulciuri la câțiva metrii în fața mea. Am început să merg mai repede și fără să îmi dau seama, m-am "accidentat" de cineva. Când mi-am ridicat privirea am văzut doi ochi verzi superbi care îmi păreau foarte cunoscuți. Am rămas blocată când mi-am dat seama cine e, și nu am mai reușit să scot vreun cuvânt.
-Hey, ești bine? - el
-D... Da, sunt ok - eu
-Mi se pare că te cunosc de undeva dar nu știu de unde... - el
-Poate mă confunzi. Trebuie să plec - eu
Nu știu de ce am făcut asta, doar eram cei mai buni prieteni încă de la grădiniță. Da, chiar era Chase. Mi-am continuat drumul prin magazin cu gândul la el și la cum va reacționa când va afla că m-am întors. Totuși, am plecat fără nici o explicație, fără să mai dau vreun semn. I-am spus doar că atunci când mă voi întoarce, va fi un moment de neuitat. După ce am făcut câteva provizii, am mers la casă pentru a plăti cele cumpărate iar apoi din nou acasă unde am devorat o pungă de cipsuri și o sticlă de Cola după care m-am pus in pat. A fost un drum extrem de lung și obositor.
Dimineața se face simțită odată cu primele raze ce îmi gâdilă fața și mă trezesc. Prima zi În New York va fi dedicată curățeniei generale a apartamentului. M-am ridicat leneșă din pat și după ce mi-am făcut rutina de dimineață am coborât în bucătărie unde mi-am făcut un bol de cereale. Am mestecat somnoroasă, după care m-am decis să trec la treburi mai importante. Am început prin a căuta produsele de curățenie pe care le-am găsit în același loc în care le ținea și mama mea. M-am apucat de treabă și după cam 4 ore, tot apartamentul arăta ca nou. Am făcut un duș, m-am schimbat și am ieșit puțin la plimbare. Mergând prin oraș, am văzut că mâine va fi organizat un concurs pentru noi șoferi de curse, în care este oferit ca premiu un post în "Midnight Racers" cel mai popular club de racing din America
Să înceapă distracția, America, be ready for me!
