Partea 35 - Petrecere cu final trist...

2K 147 16
                                    

-Ce dracu e aici ?! tipa Luke nervos . Eu pur si simplu ma uit la el ca la un extraterestru , neimaginandu-mi ca si el va fi aici... Cap sec ! Normal ca e si el aici ! Doar e casa lui ! ma mustrez eu singura , caci am ales sa vin aici ...                                                                                                                 -Luke ! Te-ai gandit sa mai vi pe acasa ?! spune Josh sarcastic . Toata lumea s-a oprit din ceea ce facea , uitandu-se acum curiosi la ”scena” pe acre o face Luke aici .                                                            -Am spun : Ce.Dracu.Se .Intampla.Aici ?! zice inca nervos . Isi aduce in cele din uram privirea spre mine , fata sa transformandu-se intr-una surprinsa .                                                                                           -Aici se tine o petrecere... spune mama , dar Luke nici nu-i dadea atentie , el privindu-ma foarte intens pe mine , acelasi lucru facandu-l si eu . Trebuie sa recunosc , ca desi am fost in tot acest timp cu Andy , care se comporta frumos cu mine , care tine la mine si care are grija de mine , tot nu mi l-am putut scoate din minte pe Luke... Si nici din suflet .                                                                                        -Ce cauti aici ? spune el , de data asta pe un ton mai calm . Eu deschid gura , dar mama ma intrerupe :   -Aici se tine petrecerea de logodna a lui Zoe si a lui Andy ... Expresia lui se schimba din nou , facandu-ma sa ma rog sa nu inceapa un adevarat circ aici ..                                                                -Tot te mai casatoresti cu el ?! striga el , facandu-ne pe toti sa tresarim .                                                    -Normal ! Ma iubeste si de aia se va casatori cu mine ! spune nervos Andy , care vine lanag mine si-si pune mainile in jurul taliei mele .  Luke incepe sa rada zgomotos , iar eu il privesc confuza . Ce dracu are ?                                                                                                                                                                -Te iubeste ?! spune el , oprindu-se din ras , dar in vocea lui era mai mult ca prezenta ironia si amuzamentul .  Idiotule , ea nu te iubeste ! Sta de mila cu tine ! continua el , iar ochii mei se deschid din cauza socului . Doar n-o s-o faca ! gandesc eu , sperand sa inceteze odata totul ... Dar nu am norocul asta , caci Andy adauga :                                                                                                                           -De mila ?! Ce te face sa crezi asta ?!                                                                                                                 -Ah ! Sa inteleg ca scumpa si iubita ta logodnica nu ti-a spus inca ?! Oh , ce palpitant si emotionant pentru mine sa te informez eu !                                                                                                                              -Luke ! Ajunge ! Inceteaza ! Andy , haide sa plecam ... spun eu , indreptandu-ma spre usa .                 -Nu iubito ... Asteapta sa vedem ce minciuni o sa mai indruge idiotul asta... spune Andy , punandu-si mainile la piept si ridicandu o spranceana , parand ca se bucura de ”spectacolul” oferit .                           Eu incep sa ma panichez , nedorindu-mi ca Andy sa afle in modul asta ca mai are putin de trait... Nu era nici locul nici momentul potrivit s-o faca , iar Luke n-are niciun drept sa apara din senin si sa ii spuna ceva ce eu ar trebui sa ii spun... E de datoria mea...                                                                           -Ma simt asa onorat sa fac eu asta ... Sau poate , tu Zoe , vrei s-o faci ?! zice el , ridicand o spranceana si asezandu-se pe canapea . Lumea se uita la la televizor la noi , privind cu atentie si fara sa spuna ceva .                                                                                                                                                  -Luke , daca indraznesti sa spui ceva , jur ca... spun eu , ducandu-ma in fata lui , pregatita si sa-l bat daca e nevoie numai sa-si tina gura inchisa . El rade , apoi spune :  Ce ?! Sa-mi face ce daca ii spun ?! Nu crezi ca are dreptul sa  stie ? Daca nu crezi asta , atunci imi daus seama cat de neajutorat e defapt tipul asta ... Stii ceva , cred ca si mie mi s-a facut mila de el ! Eu raman muta la ceea ce spune... E asa de insensibil si de nesimtit...                                                                                                        -Sa ti se faca mila de mine !? Nu vad niciun motiv sa faca asta un imbecil ca tine... se trezeste Andy spunand , iar Luke isi muta atentia spre el , ranjind satisfacut .                                                                       -Oamenilor cu leucemie li se da de obicei mila... spune Luke , iar eu aproape ca-l strang de gat . Lumea scoate cate un suspin surprins , neasteptandu-se la asta... Sincer , nici eu nu credeam ca o sa trebuiasca sa afle in felul asta . Ma intorc instantaneu spre Andy , care era confuz .                          -Poftim ?! Cred ca nu am inteles... spun el , iar eu ma duc in fata lui si incerc sa spun ceva , dar Luke intervine :                                                                                                                                                          -Ce dracu nu intelegi ?! Maine-poimanine iti mancam coliva ! Vrei sa-ti desenez sau ai prins ideea ?! El folosea un ton dur ... Nu pot sa cred ca spune aceste cuvinte cu asa multa ura si fara ca macar sa-i para rau... E un asa mare nenorocit !                                                                                                            -Zoe , iubito , e adevarat ce indruga idiotul asta ?! intreaba Andy , punandu-si mainile pe obrajii mei .Eu nu spuneam nimic , chiar daca vroiam s-o fac , doar ca nu reuseam... Aveam un nod in gat , iar lacrimie au inceput sa-mi uda obrajii rosii de la furie ... Andy inchite in sec , apoi spune de data asta mai mult tipand :  La dracu ! E adevarat ?! Am leucemie ?!   Eu nu pot sa spun nimic , dar o voce ingrijorata si parand tremuranda se aude :                                                                                                         -Fiule ! Asculta ! Va fi bine , iti promit ! O sa mergem in alta tara pentu operatii si ... dar nu termina , caci Andy spune :                                                                                                                                                     -Deci e adevarat... Am leucemie... Iar tu Zoe mi-ai ascuns toate astea ! M-ai mintit ! Defapt trebuia sa-mi dau seama de asta ! Cat de idiot pot fi ?! Cum sa cred ca vrei sa te casatoresti cu mine , asa din senin , mai ales ca inainte sa ajung la spital noi nu mai vorbisem de vreo 3 zile... M-ai amagit ! tipa el , iar eu tremuram din toate incheieturile...                                                                                                -Andy... Imi pare rau , eu nu... incerc in sfarsit sa spun , dar Andy , pe fata caruia se pot vedea lacrimile alunecand una dupa alta , spune :                                                                                                        -Iti pare rau ?! Pentru ce iti pare rau ?! Ca trebuie sa te casatoresti cu mine si ca trebuie sa ma mai suporti pana cand o sa mor ?! Pai sa nu-ti para , caci aceasta nunta nu va mai avea loc ! Apoi isi ia geaca din cuier si o tuleste pe usa , lasandu-ne pe toti cu ochi-n soare . Eu priveam in gol , nestiind ce sa mai fac ... Plangeam , gandindu-ma la durerea sufleteasca pe care o simte Andy acum... Poate crede ca l-am inselat , ca l-am dus cu presul...                                                                                       -In sfarsit ! Apropo , ce ziceati ca sarbatorim ? zice Luke , iar eu ii trantesc cea mai urata privire din lume , apoi spun :                                                                                                                                                      -Sarbatorim moartea umanitatii tale , sentimentelor si a toata dragostea mea pentru tine ce a murit in momentul asta ! apoi ies si eu din casa , auzind strigatele mamei , care era la fel de tulburata ca si restul lumii............................................................................................................................................................................................... Buna ! Sper ca va place acest capitol ! Mersi pentru lecturi , voturi si comentarii ! In caz ca vrea cineva dedicatie , poate sa-mi ceara... P.S: Scuze de greseli !           

Me&my brother(+18)*Luke Hemmings*Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum