INCO!STIENT 💭

1

Fugeai incontinu spre o direcție în care se îndrepta și ceilalți oameni care îi vedeai în preajma ta fugind și ei .

Singurul lucru nu stiai, era ca nici nu iti dădeai seama de ce fugeai, de cine fugeai, și unde fugeai. Te întrebai tu singur , ca nici nu înțelegeai și ce se întâmplă.
Credeai ca este un vis...

Continuai să fugi , cu ceilalți până când în fața ta și la toti ceilalți vedeati o casă de mărimea unui castel , cu cel mai mare pas intrat primul în ea mai mult de frica ce oi avea.

Cum ai și ajuns în aceea casa, cum ți se urcă și mai mult acei fiiori pe tine.
Pur și simplu vedeai cum lumea incepu brusc să se comporte normal , nu mai erau agitati sau speriati ca adineauri cum îi vazuse-si, erai și mai panicat de atât.

Încercai să îți stapanesti emoțiile și să te comporti normal și tu ca ceilalți, îi observai cum începeau să comunice între ei și să râdă.

Castelul pa înăuntru părea total altfel cum îl vedeai de la îndepărtare în timp ce fugeai înspre el de afara.
Pentru început avea încăperile de camere foarte largi și spațioase, camerele erau înalte si late, scări imense, ceva imposibil pentru o casa simplă să fie asa de mare .

Cu o teama care o aveai, mergeai liniștit spre scările pe care le observai de prima dată când ai pășit în acea acasă.

Vedeai cum multor oameni se alătură tie mersului spre acele scări și iti mai lasai liniștea spirituală să te calmeze...