Reverbrație de gheață se întinde-n văi de suflet
Și platonic se-nfiripă un ecou de colb, un sunet
Ce se pierde printre mari coloane-nalte de culori,
M-amețesc mirosuri dulci, ceruri albe prinse-n nori.
Și se sparge în cristale globul alb al atmosferei,
Iar un fulger de opal crapă miezul troposferei,
Cu privirile pierdute printre chipuri 'mărmurite
Uit secretele naturii, de ceruri pecetluite.
Mă sufoc între zgomot și tăcere suprimată,
Mă cuprind brațe de ocru în marea cea agitată
Și constelații privesc, fără pic de oxigen,
Se distruge lumea însăși, într-un haos mut, seren.
Mă risipesc,
Uit să inspir,
Mă pripesc,
Nu mai expir.
21 martie 2021
B.M.N.
CITEȘTI
Printre pliurile inimii
ŞiirNemurirea nu poate fi persiflată, ci transpusă în versuri. Iată o nouă perspectivă asupra vieții, reflexia unui ciob dintr-o oglindă spartă, a paradoxurilor stelelor, a cuvintelor ascunse printre pliurile sufletului meu. NOTĂ: Poeziile marchează evo...
