Podul

102 3 0
                                    

*Din perspectiva lui Ashley *

Am luat-o pe Adele de braț si am urcat cu ea in pod. Era intuneric.  Am aprins lumina si i-am dat drumul din stransoarea mainii mele .

Lumina nu prea era de folos . Toate lucrurile din pod era foarte vechi si ponosite . Amyra are o casa atat de mare si frumoasa , dar podul era dezastru. 

Adele : De ce m-ai adus aici ? urla ea .

Eu : Asa mi s-a ordonat . In plus , fato , tu chiar ai ceva la cap ! spun indreptandu-ma spre usa podului .

Am stins lumina si am iesit pe usa . Am inchis-o si i-am pus lacatul .

Apoi am coborat pe scarile ce pareau ca nu se mai termina si am intrat in camera Amyrei .

*Din perspectiva Amyrei*

Am tresarit cand am auzit ca cineva a intrat in camera si am deschis ochii .

Ashley : Eu sunt .

Eu : Ai dus-o in pod ?

Ashley : Da . Nu va putea iesii de acolo , stai linistita .

Eu : Oare ce e cu ea ?

Ashley : Aveau dreptate celelalte , fata chiar nu se controleaza . Deci , ceilalti unde sunt ?

Eu : Jos . Aveam nevoie sa stau singura putin . Am simtit ceva ciudat cand am impuscat-o pe nebună.  Nu stiu de ce .

Ashley : Ciudat . Eu ma duc jos. 

Eu : Eu cred ca ma culc. 

Ashley a iesit din camera.  Acum eram singura si ma gandeam ce o fii cu nebuna aia .

Am inchis ochii si ma gandeam la diverse lucruri . Imi puneam sute de intrebari .

* Din perspectiva lui Rayan*

Ma uitam pe geam . Afara ploua cu galeata . Ceilalti stateau pe canapea si vorbeau . Deodata am vazut-o pe Ashley intrand in sufragerie .

Rayan : Ash , unde e Amyra ?

Ashley : S-a pus sa doarma . Era obosita. 

M-am asezat pe fotoliu si am luat o revista de pe masa . Era plictiseala maxima . Ceilalti vorbeau , glumeau , eu nu aveam chef . Stateam cu revista in fața dar nu citeam , gandul meu era in alta parte .

*Din perspectiva Amyrei*

Tineam ochii inchisi si aproape ma fura somnul . Deodata am auzit un zgomot din pod .  Nu l-am luat in seama . Apoi au inceput sa se auda sute de bocanituri .

M-am ridicat din pat si am iesit pe hol . Nu era nimeni . Am intrat inapoi in camera si am luat cheia de la pod de pe noptiera . Am iesit pe hol si m-am indreptat spre scarile ce duceau la pod. 

Am urcat scarile si am ajuns in fata usii . Zgomotele se tot auzeau . Se pare ca erau niste gemete . Oare ce face ?

Am deschis lacatul usi , apoi usa.  Am deschis-o incet si am aprins lumina . In fata geamului , in genunchi era Adele .

Statea cu capul aplecat si gemea .

Eu : Esti bine , Adele ?

Nu mi-a raspuns , dar a ridicat capul si si-a fixat privirea spre mine.  Mainile ei erau pline de sange . M-am apropiat de ea si am intrebat-o :

-Ce ai facut ? spun speriata.

Nu mi-a raspuns . Eu am ridicat privirea spre geam , se pare ca era spart .

Adele tinea in una din maini un ciob .

Eu : Adele , lasa-l jos !

Adele : Pleaca , Amyra ! Pleaca! imi ordona ea .

Eu : Nu plec pana nu lasi ala jos si iti revii . Ce e cu tine ?

Atunci s-a ridicat de jos si s-a uitat la mine aratandu-mi o poza veche. 

I-am tras-o din mana si m-am uitat atent la ea .

La un moment dat i-am spus speriata :

-Asta... asta e mama .

Adele : Exact .. asta e mama .

Eu : Adele , cred ca ai innebunit de tot . In poza e mama mea .

S-a ridicat de jos si s-a dus spre o cutie ce era asezata in fundul podului . A stat acolo cam un minut cautand ceva , apoi s-a intors cu o alta poza in mana .

Adele : Vezi , asta e problema! spune aratandu-mi o poza in care eram eu mica , in bratele mamei mele .

Eu : Poftim ? spun confuza .

Adele : Tie ti s-a oferit dragoste , o viata frumoasa . Erai un copil rasfatat de parintii tai , dar eu ?

Eu : Dar .. de unde sa stiu eu cum a fost copilaria ta ?

Adele : Exact .. tie ti-au daruit totul . Eu nu am insemnat nimic , niciodata . Te urasc , Amyra Isik. 

O lacrima mi-a curs pe obraz instantaneu . De ce plang ?

Adele : Pe mine m-au dat spre adoptie , pe tine te-au pastrat si ti-au oferit toata dragostea lor .

Eu : Adele , aberezi ! Termina ! spun smultandu-i poza din mana .

Adele : Nu , Amyra ! Nu aberez . Sunt sora ta .

Eu : Adele , mama si tata ma au doar pe mine . Nu mai au un alt copil .

Adele : Ba da , Amy ! spune ducandu-se spre usa .

Eu : Unde crezi ca mergi ?

Adele : Nu e treaba ta !

A iesit grabita pe usa si a coborat scarile , eu fugeam dupa ea . A intrat la mine in camera , a deschis geamul si a sarit . Am sarit si eu dupa ea si am urmarit-o .

Adele : Lasa-ma in pace ! spune scotandu-si un pantof si aruncand cu el in mine . Pe celalalt l-a scos si l-a aruncat in alta directie.

Ok .. suntem in desenele animate sau ce ?

Am urmarit-o in continuare pana ce am ajuns la o padure deasa .

Fugeam dupa ea , ocolind toti copacii .

Deodata am ajuns la un pod mare . Era intuneric . Doar luna lumina podul.

A incetinit mergend lent pe pod . Am pasit si eu pe el , cu teama . Era destul de șubred .

Adele : Ti-e frica , surioara ?

Eu : Te rog , vino inapoi ! spun pasind pe pod spre ea .

Era cu fata spre mine , mergand pe pod cu spatele .

Deodata am auzit un zgomot . Placa de lemn pe care se oprise Adele pocnise .

Eu : Adele , te rog ! spun cu lacrimi in ochi. 

Atunci s-a auzit o a doua pocnitura . Placa de lemn se rupsese si Adele cazuse . Se tinea de o alta placa de lemn fluturandu-si picioarele .

M-am apropiat de ea mai mult .

Adele : Amyra .. te urasc ! spune dand drumul la placa de lemn .

Am prins-o rapid de o mana pentru a nu cadea .

Adele : Da-mi drumul !

Eu : Nu !

Adele : Am spus sa imi dai drumul !!

Eu : Nu vreau .

Atunci mi-a infipt unghiile in mana , lasandu-se in jos si dand drumul mainii mele. 

Am vazut-o cum cadea in apa rece si involburata . Mii de lacrimi mi s-au scurs pe obraji .

Oare Adele a murit ? Oare chiar e sora Amyrei ?

Revin cu un nou capitol maine.  Multumesc celor ce au citit cartea . Bye ❤

The ChameleonsUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum