*Din perspectiva lui Ashley *
Am luat-o pe Adele de braț si am urcat cu ea in pod. Era intuneric. Am aprins lumina si i-am dat drumul din stransoarea mainii mele .
Lumina nu prea era de folos . Toate lucrurile din pod era foarte vechi si ponosite . Amyra are o casa atat de mare si frumoasa , dar podul era dezastru.
Adele : De ce m-ai adus aici ? urla ea .
Eu : Asa mi s-a ordonat . In plus , fato , tu chiar ai ceva la cap ! spun indreptandu-ma spre usa podului .
Am stins lumina si am iesit pe usa . Am inchis-o si i-am pus lacatul .
Apoi am coborat pe scarile ce pareau ca nu se mai termina si am intrat in camera Amyrei .
*Din perspectiva Amyrei*
Am tresarit cand am auzit ca cineva a intrat in camera si am deschis ochii .
Ashley : Eu sunt .
Eu : Ai dus-o in pod ?
Ashley : Da . Nu va putea iesii de acolo , stai linistita .
Eu : Oare ce e cu ea ?
Ashley : Aveau dreptate celelalte , fata chiar nu se controleaza . Deci , ceilalti unde sunt ?
Eu : Jos . Aveam nevoie sa stau singura putin . Am simtit ceva ciudat cand am impuscat-o pe nebună. Nu stiu de ce .
Ashley : Ciudat . Eu ma duc jos.
Eu : Eu cred ca ma culc.
Ashley a iesit din camera. Acum eram singura si ma gandeam ce o fii cu nebuna aia .
Am inchis ochii si ma gandeam la diverse lucruri . Imi puneam sute de intrebari .
* Din perspectiva lui Rayan*
Ma uitam pe geam . Afara ploua cu galeata . Ceilalti stateau pe canapea si vorbeau . Deodata am vazut-o pe Ashley intrand in sufragerie .
Rayan : Ash , unde e Amyra ?
Ashley : S-a pus sa doarma . Era obosita.
M-am asezat pe fotoliu si am luat o revista de pe masa . Era plictiseala maxima . Ceilalti vorbeau , glumeau , eu nu aveam chef . Stateam cu revista in fața dar nu citeam , gandul meu era in alta parte .
*Din perspectiva Amyrei*
Tineam ochii inchisi si aproape ma fura somnul . Deodata am auzit un zgomot din pod . Nu l-am luat in seama . Apoi au inceput sa se auda sute de bocanituri .
M-am ridicat din pat si am iesit pe hol . Nu era nimeni . Am intrat inapoi in camera si am luat cheia de la pod de pe noptiera . Am iesit pe hol si m-am indreptat spre scarile ce duceau la pod.
Am urcat scarile si am ajuns in fata usii . Zgomotele se tot auzeau . Se pare ca erau niste gemete . Oare ce face ?
Am deschis lacatul usi , apoi usa. Am deschis-o incet si am aprins lumina . In fata geamului , in genunchi era Adele .
Statea cu capul aplecat si gemea .
Eu : Esti bine , Adele ?
Nu mi-a raspuns , dar a ridicat capul si si-a fixat privirea spre mine. Mainile ei erau pline de sange . M-am apropiat de ea si am intrebat-o :
-Ce ai facut ? spun speriata.
Nu mi-a raspuns . Eu am ridicat privirea spre geam , se pare ca era spart .
Adele tinea in una din maini un ciob .
Eu : Adele , lasa-l jos !
Adele : Pleaca , Amyra ! Pleaca! imi ordona ea .
Eu : Nu plec pana nu lasi ala jos si iti revii . Ce e cu tine ?
Atunci s-a ridicat de jos si s-a uitat la mine aratandu-mi o poza veche.
I-am tras-o din mana si m-am uitat atent la ea .
La un moment dat i-am spus speriata :
-Asta... asta e mama .
Adele : Exact .. asta e mama .
Eu : Adele , cred ca ai innebunit de tot . In poza e mama mea .
S-a ridicat de jos si s-a dus spre o cutie ce era asezata in fundul podului . A stat acolo cam un minut cautand ceva , apoi s-a intors cu o alta poza in mana .
Adele : Vezi , asta e problema! spune aratandu-mi o poza in care eram eu mica , in bratele mamei mele .
Eu : Poftim ? spun confuza .
Adele : Tie ti s-a oferit dragoste , o viata frumoasa . Erai un copil rasfatat de parintii tai , dar eu ?
Eu : Dar .. de unde sa stiu eu cum a fost copilaria ta ?
Adele : Exact .. tie ti-au daruit totul . Eu nu am insemnat nimic , niciodata . Te urasc , Amyra Isik.
O lacrima mi-a curs pe obraz instantaneu . De ce plang ?
Adele : Pe mine m-au dat spre adoptie , pe tine te-au pastrat si ti-au oferit toata dragostea lor .
Eu : Adele , aberezi ! Termina ! spun smultandu-i poza din mana .
Adele : Nu , Amyra ! Nu aberez . Sunt sora ta .
Eu : Adele , mama si tata ma au doar pe mine . Nu mai au un alt copil .
Adele : Ba da , Amy ! spune ducandu-se spre usa .
Eu : Unde crezi ca mergi ?
Adele : Nu e treaba ta !
A iesit grabita pe usa si a coborat scarile , eu fugeam dupa ea . A intrat la mine in camera , a deschis geamul si a sarit . Am sarit si eu dupa ea si am urmarit-o .
Adele : Lasa-ma in pace ! spune scotandu-si un pantof si aruncand cu el in mine . Pe celalalt l-a scos si l-a aruncat in alta directie.
Ok .. suntem in desenele animate sau ce ?
Am urmarit-o in continuare pana ce am ajuns la o padure deasa .
Fugeam dupa ea , ocolind toti copacii .
Deodata am ajuns la un pod mare . Era intuneric . Doar luna lumina podul.
A incetinit mergend lent pe pod . Am pasit si eu pe el , cu teama . Era destul de șubred .
Adele : Ti-e frica , surioara ?
Eu : Te rog , vino inapoi ! spun pasind pe pod spre ea .
Era cu fata spre mine , mergand pe pod cu spatele .
Deodata am auzit un zgomot . Placa de lemn pe care se oprise Adele pocnise .
Eu : Adele , te rog ! spun cu lacrimi in ochi.
Atunci s-a auzit o a doua pocnitura . Placa de lemn se rupsese si Adele cazuse . Se tinea de o alta placa de lemn fluturandu-si picioarele .
M-am apropiat de ea mai mult .
Adele : Amyra .. te urasc ! spune dand drumul la placa de lemn .
Am prins-o rapid de o mana pentru a nu cadea .
Adele : Da-mi drumul !
Eu : Nu !
Adele : Am spus sa imi dai drumul !!
Eu : Nu vreau .
Atunci mi-a infipt unghiile in mana , lasandu-se in jos si dand drumul mainii mele.
Am vazut-o cum cadea in apa rece si involburata . Mii de lacrimi mi s-au scurs pe obraji .
Oare Adele a murit ? Oare chiar e sora Amyrei ?
Revin cu un nou capitol maine. Multumesc celor ce au citit cartea . Bye ❤
CITEȘTI
The Chameleons
RandomSă începem cu începutul , mă numesc Amyra Ișik . După nume probabil v-ați dat seama că sunt de origine arabă . Am crescut într-o familie de teroristi . De mică mi-au plăcut armele , nu păpușile . Am fost o fetiță cuminte , ascultatoare , până a a...