Misterul

începutul

Este dimineață.
Mă trezesc din pat ca de obicei, trec prin toată mizeria și mă duc la baie.
Toată casa era dată cu susul în jos.
Ce s-a întâmplat
Parcă m-am trezit dintr-o comă de 10 ani
Apa de la chiuvetă nu mergea.
O caut pe mama, dar nu o găsesc
*Își dă o palmă*
-Nu este un vis...
Ce se Întâmplă!?!
Caut pe cineva, dar nimeni.
Străzile erau goale, pline de mașini sparte și vechi.
Este cumva apocalipsa zombi? Sunt confuz...
*O voce îmi șoptește*
Nu este, nerodule
-CINE EȘTI!?!
Nu este important acum...
Dar ține minte, astăzi nu te duce la școală.
-DE CE?
Nu mai avem timp..
-vreau răsp-
Nici nu apuc să termin propoziția că o umbră iese de nicăieri și mă atinge pe cap cu degetul.

Mă trezesc dimineața, casa este normală, mă duc să mă spăl pe dinți și o văd pe mama.
-Mamă!ce mă bucur să te văd!
-Ce este cu tine astăzi? Spune mama zâmbind
Hai, nu vreau să întârzii

Amintiri

Dar ține minte, astăzi nu te duce la școală.
___________________________________________

-Mamă,nu mă simt bine astăzi, pot să lipsesc de la școală
-Așa brusc?bine, du-te în cameră...
Eu profit de moment și mă culc.
Mă trezesc, mănânc și aprind televizorul.

Știrile

Azi la școala (nu știu ce nume) s-a întâmplat un atac terorist.Încă nu s-au găsit supraviețuitori.

CE?!de ce acel om m-ar proteja?

După aceea nu s-a mai întâmplat nimic ciudat în acea zi.