Farmecele padurii intunecate

CAPITOLUL-IV-FLACĂRA DIN NOAPTE

Cele doua ajunsera acasa dupa pranz.Parintii Elizei si Agnes stateau si se relaxau pe banca din fata casei,bucurandu-se de razele calde ale soarelui.Eliza si Griet se aflau la o distanta destul de mare atunci cand Agnes isi increti boticul si isi ridica urechile.Simtea ca se apropie Eliza,dar mai simtea si mirosul altcuiva...
"Mama!,mieuna Agnes entuziasmata in timp ce se indrepta spre aceasta.Cele doua isi frecara boticurile unul de altul torcand.Era o priveliste adorabila,parintii Elizei pareau si ei ca se bucura ,dar totusi o intrebara cum si de unde a aparut acea pisica care semana izbitor de bine cu mica Agnes.Eliza hotarase sa pastreze secretul pisicilor sau mai bine zis pe al ei,asa ca le spuse ca o gasise in padure si avu impresia ca semana cu Agnes.Parintii fetei fura de acord sa o primeasca si pe Griet in caminul lor.In timp ce toata familia lua cina ,cerul se intuneca brusc intr-un mod ciudat,capatase o anumita nuanta de violet-albastrui pe care nici macar mama Elizei,care era pictorita nu o mai vazuse vreodata.Era intr-adevar straniu ,insa nimeni nu se ingrijora.

Era deja trecut de ora 12 noaptea.Toate sufletele care se aflau in casa urmasera deja drumul care ducea spre lumea viselor.Toti,cu exceptia Elizei,care pur si simplu nu putea sa adoarma.Nu intelegea nici ea de ce ,nu era stresata sau ingrijorata sau emotionata cum se simtea deobicei cand nu putea sa adoarma.Simtea ca parca cineva nu vroia sa o lasesa isi inchida ochii.In jurul ei era o liniste apasatoare,singurul lucru care o asigura ca mai este cu adevarat in viata era sforaitul incet al lui Agnes.Eliza incepu sa il studieze.Nu era un sforait tare si enervant ca cel al tatalui ei,era mai degraba un oftat dargalas care iti inducea o frumoasa stare de somnolenta,din pacate nu destul de puternica pentru a o adormi pe Eliza.Chiar in timp ce studiul amanuntit al Elizei o conducea incet pe cararea spre acea lume catre care tot ravnea,un sunet puternic o scutura la propriu.Putin buimacita se ridica in capul oaselor si se indrepta spre fereastra,Agnes si Griet o urmau la fel de nedumerite.Eliza era putin speriata dar nu lasa acest lucru sa o impiedice,era oricum sigura ca parintii ei aveau sa apara in cateva momente.Ajunse langa geam,dar parintii ei tot nu isi facura aparitia.Ar fi fost imposibil ca acestia sa nu fi auzit acel sunet infiorator.Fata era acum si mai confuza,nu numai pentru ca parintii ei nu venira sa se asigure ca e bine,dar si pentru ca isi dadu seama ca nu putea sa identifice natura suetului.Nu isi dadea seama daca era o bufnitura,un ciocanit,un raget,un muget,un strigat ,un latrat sau o pocnitura.Se uita putin incruntata la Agnes si Griet ,incercand sa afle daca ele stiau ce se intampla,dar nu le putea distinge expresiile fetelor in intuneric,dupa care isi indrepta privirea spre lumea de afara.Bezna cuprindea marea parte a padurii,dar undeva in departare se putea distinge o silueta impunatoare acompaniata de una mai mica,care parea umana si care purta in mana un obiect luminos.

"O torta..."banui Eliza.

Isi urma instinctul si o zbughi vitejeste in urma siluetelor ,dar nu inainte de a verifica daca parintii ei dormeau cu adevarat.Cele doua prietene acoperite de blanita o urmau indeaproape,in timp ce Eliza se indrepta spre miezul padurii,fara ca macar sa se gandeasca la pericolele care o asteptau daca s-ar fi intalnit ce acele "siluete'".

* Imi pare sincer rau ca nu postez mai des si vreau sa multumesc tuturor celor care imi citesc si imi urmaresc povestea. :) *