Suntem destinați eroziunii.
Inimile noastre vor fi
Un pumn de cenușă
Prins între coastele
Fragile, care par
O închisoare
A tinereții.
Sângele ne va fi
Mai puțin cupru,
Ca în serile
Cu transfuzii
De apusuri purpurii.
Palmele ne vor fi
La fel de murdare
Ca atunci când
Presam aripi de fluturi
Și le înnegream
Nuanțele incandescente.
Și vom pieri.
Nevolnici oameni
Suntem și vom fi,
Tânjind după sărutări
Metafizice și distrugându-ne
Pielea până când
Toată cenușa,
Tot cuprul
Și toți fluturii
Ne înghit.
Dar tu lasă-mă să fiu
Artă până mi se erodează
Trupul.
28 aprilie 2021
B.M.N.
CITEȘTI
Printre pliurile inimii
PuisiNemurirea nu poate fi persiflată, ci transpusă în versuri. Iată o nouă perspectivă asupra vieții, reflexia unui ciob dintr-o oglindă spartă, a paradoxurilor stelelor, a cuvintelor ascunse printre pliurile sufletului meu. NOTĂ: Poeziile marchează evo...
