Adrien în gând: 8 ani, 32 de zile, atunci am plecat prima dată în altă țară. Acela a fost momentul când mi-am pierdut singura mea prietenă. Nici măcar nu îmi aduc aminte cum o cheamă.... sau...cum arată. Și totul s-a întâmplat din cauza părinților mei. Uneori nici nu mă bagă în seamă. Iar acum după 8 ani de zile ne întoarcem înapoi în Paris.
Următoarea zi în Paris acasă la Marinette
Alya: Ai auzit și tu?
Marinette: Ce să aud?
Alya: Adrien Agreste se mută aici.
Marinette: Wow. Nu mă așteptam.
Alya: Acum poți progresa. Ideeile tale sigur vor fi apreciate de Gabriel Agreste.
Marinette: Sper. Cât e ceasul?
Alya:Mai avem 30 min și mergem la școală.
Marinette: Hai să cobrâm să mâncăm și noi ceva. Tata a pregătit ceva delicios pentru noi.
Alya: Îți dai seama cum ara fi ca azi să ne întâlnim cu Adrien pe stradă?
Marinette: Hai mai repede să nu întârziem la școală.
La școală
Ms. Bustier: Bună dimineața dragilor! Astăzi avem un coleg nou. Probabil îl știți deja. Adrien vino te rog în clasă. Vei sta în bancă cu Nino.
Adrien: Bună ziua! Sper că mă pot intrega în acest colectiv.
Chloe: Adrien ești ciudat rău..
Alya: Singurele ciudate sunte-ți tu, Lila și Sabrina.
Adrien se așază trist în bancă. Ora decurge normal chiar dacă Lila și Marinette se certau mereu. La finalul orei Chloe, Lila și Sabrina pleacă din clasă, lăsându-i pe restu să vorbească cu Adrien.
