Ești sentimentul
Meu preferat.
Miroase a citrice
Și seamănă
Cu aberațiile
Pe care ți le spun
Când știu că nu
Te vei mai întoarce.
Am iertat lumea
Pentru că și tu făceai
Cândva parte din ea.
Cândva, nu știu când.
Nu ți-am mai numărat
Închiderile de pleoape
Și atingerile reci.
Îmi e dor de acasă,
Locul, omul, sentimentul
Pe care nu cred că l-am
Avut vreodată.
Poți să-mi simți durerea
Din vârful degetelor?
Am adunat-o pe toată
Și aștept să ți-o restitui
Vara viitoare.
Sper să te găsesc
În ploaie,
Să nu mai fie nevoie
Să mă vezi cum îmi
Plâng ochii și mă vindec
Prin tine.
Am să te întreb ce vise
Ai mai avut
Și o să ne împrumutăm
Suferințe ciopârțite
Cu care să ne umplem
Inimile.
Tot sper
Că vei mai fi
Acasă.
18 mai 2021
B.M.N.
CITEȘTI
Printre pliurile inimii
ПоэзияNemurirea nu poate fi persiflată, ci transpusă în versuri. Iată o nouă perspectivă asupra vieții, reflexia unui ciob dintr-o oglindă spartă, a paradoxurilor stelelor, a cuvintelor ascunse printre pliurile sufletului meu. NOTĂ: Poeziile marchează evo...
