Marinette pov
Sar ca arsa din pat după ce realizez că era un vis și nu realitatea. Înseamnă că Motan Noir nu a fost la mine aseară. Într-un fel mă liniștea că era doar un vis dar pe de altă parte părea foarte real. Afară ploua liniștit. Tăcerea este ruptă de Tikki.
Ti:- Bună dimineața Marinette.
M:- Neața Tikki. Hai să ne pregătim de școală.
Ti:- Dar e abia 06:45.
M:- Da, dar nu vreau să întârzii.
Mă duc la dulapul meu de unde scot o fustă neagră mulată și puțin peste genunchi, și o bluză albă mulată cu umerii goi. Era toamnă dar nu era frig și ținuta asta era perfectă. Îmi las părul pe spate și pe cap îmi pun o beretă albă. Machiajul e același,iar în picioare îmi pun bocancii cu toc purtate ieri. Mă duc jos fără să spun ceva dar găsesc un bilețel lipit pe frigider: "Scumpo, eu și tatăl tău am plecat până la bunica ta. Ne vom întoarce peste 2 zile. Ai mâncare în frigider. Ai grija de tine și te iubim!"
E în regulă, nu e prima oară, defapt, îmi place să stau singură, mai ales când trebuie să mă transform în Buburuza.
Iau umbrela de la El și pornesc la școală. Când să intru dau de Chloe.
Ch:- Ai grijă pe unde calci Dupain-Cheng!
M:- Scuze Chloe.
Ch:- Marinette, ești bine? Pari diferită.
M:- La fel și tu. Mă scuzi.
Și plec de lângă ea ca vântul. O salut pe Alya și Nino, dar văd că Adrien încă n-a ajuns.
Al:- Dacă te uiți după Agreste, încă n-a ajuns.
M:- N-am nicio treabă Alya.
Al:- Apropo, mișto ținută. Cu siguranță îl vei înnebuni pe Adrien.
M:- ALYA!!!
Simt o prezență în spatele meu și mă întorc brusc dar cum am luat un avânt mai mare, am ajuns în brațele persoanei care acum stătea în fața mea.
Ad:- Hei Marinette! Îmi place ținuta ta, ești foarte frumoasă. A-adică este foarte frumoasă.
M:- Mulțumesc..
Al:- Deci să înțeleg că nu mai stai în spatele clasei?
M:- Ba da, plec acum.
Ad:- Stai, pot să stau cu tine?
M:- Bine..
Al:- Stai Marinette! Mă gândeam, ce ar fi să facem o petrecere în pijamale?
M:- Bine. Părinții mei sunt plecați două zile deci dacă vrei poți să dormi la mine.
Al:- Poate să mai vina și altcineva?
M:- Sigur.
Al:- Adrien, Nino ce ziceți? Veniți?
Ad/N:- Daa!
M:- Stai, am crezut că vrei să inviți fete..
Ad:- Dacă te deranjează, atunci nu vin..
M:- Nu, nu mă deranjează. Sunteți bine veniți. Deci după școală veniți toți la mine. Adrien poți și tu după școală?
Ad:- Da, azi nu am în plan nimic, trebuie să-l anunț pe tata.
Al:- Deci am rezolvat.
Orele au trecut repede și am decis să mergem la fiecare acasă să luăm cele necesare pentru petrecere. Prima oprire era la Adrien, după la Alya iar mai apoi la Nino. Aveam noroc că eram la începutul semestrului și nu aveam teme. Ploaia nu se oprise încă dar asta nu ne deranja. Am ajuns la mine acasă. Am hotărât să fac ceva repede de ronțăit cât timp prietenii mei se relaxau.
M:- Dacă mă căutați, voi fi în bucătărie. Alya, ai grijă tu de situație. - spun și îi fac cu ochiul.
Al:- Să trăiți domnișoară!
Adrien pov
Azi Marinette parcă era mai drăguță cu mine, deși o pot înțelege. Nu e ușor să fii drăguț cu o persoană care te-a rănit. O văd pe Alya venind spre canapea unde stăteam eu și Nino.
Al:- Agreste, e rândul tău!
Ad:- Ce anume?
Al:- Ajut-o pe Marinette.
Ad:- Aaa păi eu..
Al:- Mișcă! Trebuie s-o facem să-și revină.
Ad:- Da dar nu mă înghite..
Al:- Insistă. Nu îți poate rezista, crede-mă. Chiar dacă neagă.
Ad:- Adică? Ce trebuie să fac?
Al:- Să filtrezi cu ea. Nu e așa greu.
Ad:- SĂ CE?
Al:- Doar du-te și fă ce ți-am zis. - spune asta și mă împinge în bucătărie după care închide ușa după mine. Grozav. Marinette era cu spatele la mine și nu știa că sunt eu.
M:- Deci fi atentă ce vis am avut. Motan Noir mi-a mărturisit iubirea. Îți vine să crezi?
Ad:- Îți place de Motan Noir? - și după cele rostite o văd cum se întoarce speriată.
M:- Adrien?!
Ad:- Hehe...
M:- Ce cauți tu aici? Am crezut că e Alya și..
Ad:- Și..
M:- Nu trebuia să..
Ad:- Am venit să te ajut.
M:- Mă descurc.
Nu mai spun nimic și mă apropii de ea.
Ad:- Deci spuneai că Motan Noir te place?
M:- Umm...eu..eu..nu? Da.?! Nu știu..
Ad:- Ești bine? Ești roșu la față.
M:- D..da.- îmi ezită privirea și vrând să plece de lângă mine se împiedică de piciorul meu și când să cadă o prind de mijlocul ei. Mă uitam în ochii ei azurii și ea în ochii mei. Nu e prima oară când pățesc așa cu ea, și de fiecare dată când mă uitam în ochii ei mă simțeam relaxat și fericit. Până acum o consideram doar o prietenă dar cred că.. Nu o mai pot vedea ca pe una.
Ad:- Mari..nette...
M:- A-adri..en?
Ad:- Marinette, vreau să te întreb ceva. Dar te rog răspunde-mi sincer. Tu mă placi?
M:- C..e? N..nu..
Ad:- Bi..ne..- spun asta trist fiindcă nu mă așteptam la acest răspuns.
M:- Ești bine?
Ad:- Cred că mă voi duce să îmi limpezesc mintea.. Mă voi întoarce spre seară..
M:- Dar afară plouă, riști să te răcești.
Ad:- Stai liniștită.. - spun asta și plec în liniște. Pe canapea o văd pe Alya și pe Nino că au adormit deci era și mai bine. Cred că e timpul ca un motan să-și viziteze prințesa. După ce ies din patiserie, mă transform și mă ascund pe balcon. Aud un zgomot, și mi-am dat seama că e ea. Treapta se deschide ușor și apare ea cu o față tristă. Când își ridică privirea din pământ rămâne uimită.
M:- Motan Noir? Ce cauți aici?
M.N:- Am venit să văd ce faci. Te deranjează prezența mea?
M:- Nu. Ești bine? Pari trist..
M.N:- Inima Marinette. Recent am început să simt ceva pentru o fată dar...dar ea nu cred că mă place.. Dar tu? De ce ești tristă? Se vede de la o distanță că nu ești în apele tale.
M:- Să zicem că am aceeași problemă ca și tine.. Am rănit o persoană dragă mie..
M.N:- Îmi poți spune mai clar?
M:- Este un băiat de care m-am îndrăgostit de la început dar el mă vedea doar ca pe o prietenă. Am încercat să-i spun ce simt pentru el dar nu am putut. Eram stângace pe lângă el,până într-o zi am aflat că este împreună cu o fată, cu o prietenă de a mea și...și nu am mai putut.. Am încercat să-l uit, mai nou să-l ignor dar îl iubesc prea mult. Am început să mă distanțez și să-mi mint prietenii fiindcă nu le pot spune adevărul despre mine..
M.N:- Îmi pare rău să aud asta Marinette.. Dacă te ajută cu ceva, sunt lângă tine.. Mie-mi poți spune orice.
M:- Motan Noir... Eu.. Eu sunt Buburuza..
Am încremenit când am auzit asta.. Ea este fata visurilor mele, și băiatul de care este îndrăgostită sunt eu?
CITEȘTI
Toate drumurile duc la tine
Fanfiction- Nu poți să urăști o persoană pe care cândva l-ai iubit. Nu? Cel puțin eu asta cred. Deși în inima lui Adrien există o altă fată,mă bucur că în sfârșit e fericit, dar mă doare că nu sunt eu acea persoană. Pentru el am fost, am rămas și voi rămâne "...