Ce-ar fi dacă,
Ce-ar fi dacă
Nu m-ar înțepa
Inima atât de tare
Și nu ți-ar lumina
Ochii privind cum
Ne arde casa?
Ce-ar fi dacă
Când alerg după
Guri de aer
Și mă înec
Cu cenușă
Nu ai cita din
Biblie și nici nu
Ne-am mai juca de-a
Dumnezeii?
Ce-ar fi dacă
M-aș agăța
De ochii tăi doar
O clipă
Și m-aș vedea
Pe mine,
Schelet cu
Coaste tocite,
Încercând să
Își oprească
Echimoza de pe
Suflet să mai
Sângereze
Pe focul ăsta
Pe care ni l-am
Aprins,
Pe palmele tale
Reci
Și pe
Bolta cerească
La apus?
Ce-ar fi dacă
Când îmi vreau
Oxigenul
Înapoi
Nu mi-ai mai
Tăia glasul
Și nu mi-ai
Mai arde
Plămânii
În casa asta
Moartă și vie,
Plină de foc
Și de oasele
Cerului?
Ce-ar fi dacă
Arde tot,
Arzi și tu
Cu mine
Și ne vom
Scufunda
În pavajul
Cu trandafiri
Presați
Când răsare luna
Și sufletele
Noastre vor fi
Și ele presate
De densități
Metaforice
De atomi?
Dar nu arde nimic,
Muritorule.
Sau arde
Și nu știm
Noi?
28 mai 2021
B.M.N.
CITEȘTI
Printre pliurile inimii
PoezieNemurirea nu poate fi persiflată, ci transpusă în versuri. Iată o nouă perspectivă asupra vieții, reflexia unui ciob dintr-o oglindă spartă, a paradoxurilor stelelor, a cuvintelor ascunse printre pliurile sufletului meu. NOTĂ: Poeziile marchează evo...
