- Imi este greu in acest fel! Doar intelege-ma! tipa Eun Ri pentru prima data la mine dupa ce tocmai mi-a spus ca vrea sa renunte la mine si la tot ce a fost intre noi.
-Asa imi demonstrezi ca ma iubesti? o intreb deja vizibil furios, cateva lacrimi observandu-i-se cand rostesc aceasta intrebare, asa ca isi ia geanta alergand spre iesirea din dormitorul meu. Doar vei pleca asa? tip dupa ea si oricat de mult am incercat sa o prind din urma nu am reusit, uitandu-ma cum se urca in taxiul care acum o va duce departe de mine. Doar ma prabusesc la pamant simtind ca totul mi-a fost luat chiar in acel moment si o lacrima nu a putut sa se abtina sa nu alunece fierbinte pe obrazul meu. Doar gandindu-ma ca nu o voi mai vedea niciodata, ca nu mai este a mea ma facea sa fiu cel mai slab om. Ea doar a renuntat la mine pentru ca ii era greu sa fie cu o persoana ca mine. Incercam sa o inteleg, stiam ca avea motive sa ii fie greu, insa ea intr-adevar nu ma iubea? Daca ma iubea putea sa reziste la tot. Dar ea nu ma iubea
- Hyung! Ce faci acolo? il aud pe Sehun tipand din dreptul usii de la intrare, asa ca ma ridic scuturandu-mi panatalonii. S-a intamplat ceva, hyung? ma intreaba odata ce ma apropii de el, iar eu doar dau din cap in semn de negare. Nu a mai spus nici un cuvant toata seara, isi daduse seama ca ceva se intampla insa astepta sa ii spun eu, fara a insista el sa afle. Stiam ca se abtinea cu greu din felul in care se tot invartea in pat, foarte agitat si ma privea trist pe furis. Nu se intamplase nimic, doar viata mea se terminase in acea seara.
DUPA UN AN
- Hyung haide cu mine sa vedem un film. ma roaga Chanyeol care era foarte agitat astazi.
- Chiar vrei sa facem asta? Nu am dispozitia potrivita. incerc sa il refuz intr-un mod cat mai dragut.
- De ce nimeni nu vrea sa vina cu mine? Ma urati cu totii? ofteaza Chanyeol, iar eu cedez ducandu-ma cu el. Oricum viata mea era atat de monotona, ajutandu-ma doar trupa si fanii pentru a mai putea zambi. Am urcat in masina dupa ce Chanyeol l-a convins in mod straniu pe manager sa conduca el masina si el sa nu ne insoteasca. A pornit muzica incepand chiar melodia acea nenorocita pe care Eun Ri mereu mi-o fredona si mi-am intins mana pentru a opri muzica insa mi-am retras-o repede, simtind pentru prima data sa o ascult dupa atat de mult timp. Odata cu trecerea timpului totul trebuia sa treaca... insa nu a fost deloc asa. Oricat am incercat sa o scot din inima mea, nu am putut face acest lucru, desi deja a trecut un an. Imi era atat de dor de ea, chiar daca m-a ranit, chiar daca aveam atat de multe cicatrici din cauza sa, imi era foarte dor de ea. As fi dat orice pentru a o revedea. Mi-am sprijinit capul de geamul rece pierzandu-ma in gandurile mele in timp ce Chanyeol incerca sa vorbeasca cu mine. Am ajuns repede si ne-am pus glugile bine inainte de a iesi din masina, nu cred ca avea nici un rost, oricum fani sigur ne vor recunoaste. Chanyeol ma tot alerga pe acolo de parca eram spioni sub acoperire, insa a actionat chiar bine si am putut ajunge in cinematograf fara a ne observa cineva sau cel putin asa cred. Ne-am asezat prin ultimele randuri cat mai departe de restul, noroc ca nu erau multe persoane. Filmul inca nu incepuse si Chanyeol era in continuare foarte agitat, insa se abtinea cu greu sa nu atraga priviri asupra lui. Deja voiam sa plec de acolo, sa stau in camera mea si sa ascult muzica. Nu am mai avut o zi libera de mult timp si eu o petreceam in acest stil? Insa nu il puteam lasa pe Chanyeol sa mearga singur. Imi arunc privirea spre Chanyeol care se uita undeva spre intrarea in cinematograf, inghitind in sec asa ca imi intorc capul repede. Timpul parca se opreste in loc si parca era doar un nenorocit de vis din care ma voi trezi in urmatoarea secunda. Imi intorc imediat capul in partea opusa, odata ce ea arunca o privire in sala.
- Putem pleca daca vrei. imi spune Chanyeol parca simtindu-se vinovat de acest lucru.
- Nu. Este in regula, filmul incepe. ii spun eu odata ce filmul incepe luminile stigandu-se. Imi arunc incet privirea spre ea care s-a asezat la 2 randuri distanta de mine. Parul ei crescuse atat de mult si zambetul ii era prezent pe fata vorbind cu baiatul de langa ea si prietena sa cea mai buna. Oare el este iubitul ei acum? Parea atat de fericita si energica, chiar daca incepuse filmul ea se tot agita. La un momendat si-a pus capul pe umarul baiatului cu care era si a stat asa pana la sfarsitul filmului. Nu aveam idee despre ce s-a intamplat in film deoarece nu mi-am putut lua ochii de la ea. Era si mai frumoasa decat acum un an si nu credeam ca asta este posibil. A trebuit sa plecam inainte ca filmul sa ia sfarsit si a trebuit sa imi iau din nou adio de la ea, oricat de mult voiam sa ma duc chiar in acel moment la ea, sa o iau in brate si sa ii spun cat mi-a lipsit, doar am privit-o in timp ce plecam.
