Niciodată - Hyunchan

Răceală

Capitolul 4 - Răceală

   Starea lui Hyunjin se înrăutățea. La început a fost doar o tuse ușoară, urmând să se transforme în ceva mult mai rău. Băiatul tușea încontinuu, nasul îi curgea, avea febră și ochii roșii, mai pe scurt, era răcit.

   - Dumnezeule! exclamă mama lui când acesta coborî în bucătărie pentru micul dejun. Du-te înapoi sus.

   Băiatul o ascultă pe mama lui și alergă până în camera lui, înfofolindu-se în pătură și așteptând.

   Mama lui urcă până la el după câteva minute, cu o tavă plină cu mâncare și medicamente. Îi măsură febra și îi dădu niște sirop pentru tuse, urmând să plece din cameră, numai ca să fie întreruptă de vocea lui Hyunjin.

   - Dacă eu sunt răcit, și Chan e răcit, poate veni aici? Nu-mi place să fiu singur, și nu are nici un rost să stam separat din moment ce suntem amândoi răciți.

   - Îți place de Chan atât de mult, huh? îl întrebă mama lui cu un zâmbet. Dar fie, voi vorbi cu mama lui ca să vină aici, continuă ea să vorbească, observând roșeața din obrajii fiului ei.

   - Mulțumesc pentru asta, mama.

   - Orice te face fericit, îi răspunse ea cu un zâmbet drăguț pe față, ieșind afară ca să o sune pe mama lui Chan.

   În mai puțin de jumătate de oră, cei doi copii se găseau în aceeași cameră, jucându-se fericiți cu mulțimea de plușuri ale lui Hyunjin.