Capitolul 7

59 8 0
                                    

Alergam speriata, dar si agitata prin casa imensa, sperand ca totul a fost o gluma, iar Edith este in siguranta. Dupa ce am cautat prin toate camerele am realizat ca era cat se poate de real. Edith era in pericol din cauza mea si trebuia sa o salvez cumva. Am iesit din casa ca o furtuna, alergand demential spre sectia de politie. Aveam noroc ca stau in zona centrala si eram aproape de multe institutii importante. M-am oprit in fata sectiei de politie, tragand aer in piept, incercand sa ma calmez. Am impins usa grea si m-am strecurat in liniste inauntru. Am ciocanit la usa pe care se afla o placuta pe care era gravat : "Comisarul Alex. Miller" . O voce din interior imi spune sa intru si asta fac. Inauntru era un barbat, posibil cel al carui nume era gravat pe placuta, care bea linistit o cafea.

-Cu ce te pot ajuta? ,spune prietenos, sorbind din cafeaua care probabil ardea

-M-m-mama mea..., ma balbai, a disparut. Cand am ajuns acasa era totul ravasit, iar pe jos era sange.

-Ia loc, spune aratand spre scaunul din fata lui, sa vedem ce putem face.

A scos o fisa dintr-un sertar si a inceput sa imi puna intrebari legate de identitatea mea. I-am raspuns la toate, iar apoi m-a intrebat suspicios :

-Ai vreun suspect? 

Am inghitit in sec, insa i-am spus, luandu-mi inima in dinti :

-Da...Max Hall. ,spun si acesta noteaza pe foaie.

-Ridicati-va, trebuie sa va iau niste masuratori. 

Imi dau jos geaca de pe mine, lasand-o pe scaun. "Mainile la spate, te rog" , spuse politistul. Si asa am si facut. Am simtit un metal rece lipindu-se de incheieturile mele, apoi un zgomot mic si-a facut aparitia. 

-Ce faci !? ,spun socata

Politistul incepe sa rada, privindu-ma cu un ranjet exact ca al lui Max. M-a impins catre iesirea din birou, parcurgand un coridor lung, eu zbatandu-ma din toate puterile. Insa era in zadar. A deschis o celula si m-a azvarlit acolo, alaturi de inca 3 femei imbracate in haine de puscarias.

-Crezi ca ai vreo putere in fata lui Max? Te inseli. Nu exista nici o persoana care sa ii poata face vreun rau, este mai presus de toti, are puterea. Intelegi ? 

-Are puterea fiindca voi l-ati lasat s-o ia ! Voi care va temeti de el !  

-Esti patetica. ,spune si face o pauza in vorbire, privind atent inelul de pe degetul meu. Hmm... ce avem noi aici ? 

M-am dat in spate, lipindu-ma de coltul celulei. Miller a facut un semn femeilor care s-au apropiat de mine, incercuindu-ma. Doua dintre ele ma tineau de picioare si de maini, iar a treia mi-a scos inelul de pe deget, dandu-i-l prin gratii lui Miller.

-Unde e harta ? 

-Care harta? ,spun incercand sa par confuza

-Daca Max nu stie acest amanunt,nu inseamna ca eu nu-l stiu. Am aranjat tot ca sa te aduc aici si sa fac rost de harta si de cheia spre ea. Acum ca am cheia imi mai lipseste harta. Deci unde e  ?

-Nu am nici o harta...

-Minti ! ,striga nervos. Spune-mi unde se afla arma secreta a lui Newmann si o sa te las sa pleci. 

Stia despre secretul tatei, insa nu stiam ce ascundea tata, asta insemna ca nu ii puteam dezvalui locul si codul. 

-Ok...nu vrei sa spui. Bine.. Fetelor, ocupati-va de ea si cand ma intorc vreau sa aflu tot. Distractie placuta. ,spune plecand din incapere.

Rose P.O.V

Am facut un lucru groaznic. Asta era singurul lucru care il aveam in cap si pe care nu il puteam alunga in nici un fel. Stiam ca are Alex de gand sa-i faca Ireliei, dar nu stiam daca sa il anunt pe Max sau nu. Il fixasem cu privirea, gandul meu fiind insa in alta parte. Soneria telefonului lui Max m-a trezit din gandurile mele. Am realizat ca facusem o greseala imensa cand am privit expresia de pe fata lui Max.

-Ce ai facut !? Vin acum, ramai acolo ! ,spuse si inchise imediat. 

M-a apucat de brat si m-a tras dupa el pana la masina. A deschis portiera si m-a aruncat pe bancheta din spate, punandu-mi centura. S-a urcat pe locul soferului si a gonit spre sectia de politie unde stiam ca Irelia este captiva. 

-Sa nu te misti din masina, ai inteles ? ,spuse dur

Am dat din cap in semn de da, el alergand si intrand in sectie.

Max P.O.V

Imi aruncam privirea in toate directiile, dar nu era nici urma de Irelia sau de Alex. Strigatul meu s-a auzit peste tot, rasunand in toate cotloanele. Alex si-a facut aparitia in fata mea, expresia de pe fata lui fiind una plictisita si putin iritata de strigatul de adineaori. 

-Ce strigi asa? Crezi ca nu te auzeam daca ciocaneai la usa ? ,spune ridicandu-si spranceana

-Unde e Irelia ? Nu am chef de jocurile tale stupide. ,ii spun dur

-Ok, ok. Te duc acum la ea. Am vrut si eu sa ma distrez putin. Fata a vrut sa te dea in judecata pentru ca i-ai rapit mama, nu e amuzant? 

-Mhm. ,am mormait, urmandu-l pe Alex. 

Am intrat intr-o incapere in care era un frig groaznic, lumina slaba trecand prin gratiile celulelor. L-am urmat pana in fundul coridorului unde se aflau pe de o parte si de alta femei inchise ca niste animale in custi. Irelia era intinsa pe jos, probabil lesinata, cu o vanataie mare la ochiul drept si cateva mici rani pe restul corpului. 

-Ce dracu ai facut !?, strig nervos la el. 

Am ridicat-o de jos, capul ei fiind in palmele mele, mangaindu-i incet fruntea. Ochii ei aveau tendinta de a se deschide, insa nu avea forta necesara pentru a face asta. Pentru o secunda ochii ei au fost intredeschisi, uitandu-se la mine, incercand sa-si contureze imaginea in minte. 

-Hai, Irelia, plecam de aici. 

Am ajuns in parcarea sectiei de politie unde era masina. Rose a iesit din spate, deschizand portiera pentru a o intinde pe Irelia, ea asezandu-se pe locul din fata al pasagerului.

-Unde mergem acum ? ,spune Rose cu o voce tremuranda

-Acasa. Mergem acasa.

InnuendoUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum