Olivia - o nouă carieră

1.

Sâmbătă, ora 20:43
Vezi că îți iau rochia roșie seara asta, mă văd cu Ionuț!
-Dacă nu pleci în secunda 2, te bat!

Ușa se trântește zgomotos, făcând cursurile de pe birou să zboare în toată camera.
Măcar a închis ușa, murmur eu enervată în timp ce îmi dau ochii peste cap.

Îmi întorc privirea către hârtiile de pe jos și mă așez pe scaun. Mă gândeam să învăț până la 21 dar sunt întreruptă de telefonul care suna pe masă.
-Alooo, ce faci domnișoară?
-Voiam să ma uit la serial, tu?
-Pe bune că mi-ai uitat obiceiurile! Mă pregătesc sa plec în club șiiiii sper că vii și tu. Nu-i așaaaa?
-Elena, doar știi că am examen luni și...
-Nu accept refuzuri. Haide, promit că o să fiu mai atentă și nu o să se mai întâmple ca data trecută!
-doar de dragul tău. Tot unde ne vedem de obicei, este?
-Ai ghicit, exclamă ea fericită. Acum plec și să te găsesc acolo că o să aduc niște invitați speciali!

*conversație telefonică încheiată*

Îmi las telefonul pe masă și încep să mă machiez. Pe Elena am cunoscut-o acum câteva luni, mai era cu câțiva băieți și atunci am făcut cunoștință. Nu era un fotomodel dar avea o personalitate puternică și cred că asta o făcea să umble mereu cu câte un băiat la brațul ei. Chiar dacă nu mă leagă niște amintiri plăcute legate de fratele ei despre care nu vreau să vorbesc acum, amintiri în care plângeam în cadă făcându-mi fantezii cum că totul era bine și el și-ar fi cerut scuze, amintiri din care am învățat multe, amintiri pe care le regret, amintiri pe care uneori vreau să le dau uitarii și amintiri pe care in unele momente vreau să le mai trăiesc o dată ca să pot vedea dacă pot îndrepta cu ceva greșelile pe care le-am făcut atunci... În fine, chiar dacă ma leagă multe amintiri neplăcute, nu pot renunța la Elena. În fine, în momentul de față singura mea problema e că nu mi-a ieșit nenorocitul ăsta de machiaj; mi-am tras o rochie neagra pe mine și am coborât scările, făcându-i semn lui Nicole.

-Știe tata că pleci?
-Da, a zis că mă lasă.
-Atunci stai că vin și eu cu tine!
-Parcă nu mai voiai să ieși, îmi spune ea râzând.

Avea dreptate, nu prea aveam chef.

Ieșim în fața casei unde Ionuț aștepta în mașină, un Mercedes gri. Încă mă gândeam pe cine va aduce Elena azi. Mă așez pe bancheta din spate și după ce schimbăm un: "Bună, ce faci, bine, tu?", el pornește mașina și plecăm în viteză către club.