Vicii Primare

Capitolul 7 - Încruntări și strategii.

        Nările îmi sunt inundate de un puternic miros de vanilie. Deschid ochii și privesc prin garsoniera înghesuită în care mă aflam. Mă ridic în capul oaselor și văd silueta atletică a brunetului care își făcea de cap cu o tigaie mică și o clătită fără colțuri imperfecte. Era la bustul gol, iar pantalonii gri îi stăteau pe vine pe șoldurile lui bine conturate. O dimineață a naibii de apetisantă.

        -Nu-mi vine să cred că mi-am petrecut noaptea la tine acasă! Țip spre el și râd în hohote când îi cade clătita pe piciorul drept.

        -De ce naiba-i făcut asta? Mă ceartă Tudor cu o față speriată.

        Mă întind în pat și râd copios de sperietura lui. Tot nu-mi vine să cred că prima mea noapte pe care am petrecut-o într-un pat cu un bărbat s-a întâmplat cât timp eram în stare de ebrietate. Îmi simt mahmureala blestemându-mă cu fiecare zvâc nervos și mă ridic din pat mormăind despre muncă.

        -Eu sunt liber duminica, ai uitat? Îmi spune în timp ce arunca o clătită proaspătă în aer.

        -Nu, te rog! Nu mă lăsa singură. Mă plâng în timp ce mă târâi până în baia micuță să mă spăl pe față.

        -Tiberiu va fi în locul meu. 

        -Cine e ăla? Mormăi în timp ce mă chinui să-mi spăl dinții cu degetul și un pic de pastă mentolată.

        -Tipul care ți-a dat contractul de muncă să-l semnezi.

        Îmi aduc aminte foarte vag de tipul blond din prima mea zi de muncă dar mă bucur că măcar Ivona lucrează în weekenduri cu mine. În timp ce-mi clăteam gura, îmi aduc aminte de mesajul lui Vlad de aseară și mă înec cu apă. Scuip peste oglindă și chiuvetă spuma formată și tușesc violent. Mă șterg cu un prosop și mă apropii de Tudor care punea micul dejun pe masă.

        -Ce s-a întâmplat azi-noapte? Întreb nerăbdătoare și mă așez impacientată pe scaun.

        -Ai fost nemaipomenită, Lavinia. Nu știam că ești așa strâmtă! Îmi spune și-mi face cu ochiul.

        Rămân blocată pentru câteva momente și mă chinui să-mi aduc aminte dacă există vreo posibilitate să fi fost prea beată ca să nenorocesc prietenia dintre noi și demnitatea mea. Cred că m-am făcut palidă la față de i-a provocat lui Tudor o criză serioasă de râs. Am luat o clătită de pe farfurie și am aruncat-o în el.

        -Imbecilule, mi-a stat inima-n loc! Chicotesc nervoasă sperând că el chiar a glumit deși nu-mi aduc aminte cu exactitate momentul în care am adormit.

        -Prost am fost că nu m-am gândit să te filmez când am spus asta! Spune și râde în timp ce-și unge clătita cu sirop de vișine.

        -Revenind la treburi serioase: ce s-a întâmplat azi-noapte? Îmi aduc aminte de mesajul lui Vlad și puține alte lucruri care-s în ceață.

        Mă înfrupt din clătita mea cu nutella cu feliuțe de banane și mă bucur că am parte de un mic dejun atât de delicios.

        -Pariul, Lav. Și ai întâlnire cu el mâine seară. Spune și rânjește diabolic.

        -Deja regret. Mormăi cu gura plină și beau din ceașca mea de cafea.

       

        Îmi dau casca jos după o tură fomidabilă cu motorul lui Tudor. Îl pup rapid pe obraz și mă îndrept spre intrarea mall-ului. Îl văd pe Răzvan care mă privește curios în timp ce intră și el în clădire. Să-l salut? Îmi molfăi interiorul obrazului și mă grăbesc spre mica cameră din spatele pub-ului ca să mă schimb fără să-i acord atenție.