Psyche

•4•

    — Cerule! Turnați cumva un film cu mafie aici?
       Amelia Reyes,să nu-mi spui că ai și pistol la spate că atunci chiar mă șochezi.

    Dacă nu avea deja obrazul roșu îi dăruiam și eu o palmă dar sunt miloasă de fel.

    — Tony,pentru sănătatea ta fizică și probabil psihică te avertizez să stai departe azi de ea. A ars trei blaturi de prăjitură și stă să erupă din moment în moment dar cum nu-mi prea pasă ce faci tu dă-i bice! Nu mă supăr să-ți tăbăcească fundul,iar.
Sara apare în tocul ușii plina de glazură pe obraji.

  Tony se uită la ea din cap până-n picioare și strâmbă din nas,o să fie un show.

   — Roșcato,o să fiu optimist și voi crede că ai ciocolată pe obraji și nu altceva cât despre sănătățile mele te asigur că sunt și vor rămâne intacte.
Data viitoare când mă vezi nu îmi mai băga posteriorul în discuție, înțeleg că esti invidioasă dar fată, te pot rezolva.
Îi face cu ochiul și se trântește pe scaun ca la el acasă.

   — Chinez idiot! Își dă ochii peste cap și se întoarce la ornatul tortului plină de nervi.

   — Știe oare că sunt și alți asiatici în afară de chinezi? Zău că o înscriu la școală data viitoare.
      
Mă abțin cu greu să nu răd ,când se întâlnesc cei doi ies scântei. Tind să cred că într-o buna zi cei doi o să se bată până vor deveni prieteni pe viață, la nebuni,evident.

   —Ce doamne iartă-mă ai pe față?  Întreb in timp ce pun prajituri pe o farfurie. Deja și-a făcut un obicei să vină la cofetarie că să-și mănânce portia de zahăr zilnică.

   — Nu-mi aduce aminte,își pune mâna peste locul lovit și sâsâie de durere. Chiar sunt curios ce mâncați de aveti palmele astea? Mi-a pușcat tipa aia o palmă de am zis că îmi mai scoate o dată măselele de minte.
Auzi la ea,că mă uit sub fusta ei.

   — Tony, îmi esti tu prieten dar zău că te cred în stare uneori.
Pun farfuria pe masă și mă așez pe scaunul din fața lui.

    — Au! Pune mâna în dreptul inimii și își sterge o lacrimă, inexistentă.
Direct la suflet! Nu a fost vina mea,Amelia, cine vine la sală în fustă? În plus și de voiam să-i văd ceva nu aveam ce,tipa era mai plată ca scandura din Ed,Edd si Eddy. Deci te rog frumos,nu-mi jigni în halul ăsta standardele,sunt bărbat în toată firea ce naiba,spune sorbind din cutia de lapte cu ciocolată.
 
Și iată-l pe Tony Harris,coreeanul american care este un pachet de muschi cu un creier specific grădiniței.

    — Dar eu tot nu înțeleg de ce te-ai aplecat atunci. Îmi dau sapca jos și îmi prind părul într-un coc cât timp el înfulecă prăjitura cu fistic.

   — Aveam șiretul dezlegat și ea era cu fața spre peretele din oglindă,când m-am ridicat mi-a dat palma,pentru o scândură dă destul de tare să știi.

Încep să răd cu poftă și primesc un picior în scaun care aproape mă dă jos.

   — Gata, scuze! Ridic mâinile în semn de pace.
Îmi șterg lacrimile de la râs și îi fur ultima gura din prajitura cu fistic primind o privire de ucigaș.

   — Să trecem la treburi serioase acum,te-a sunat Caleb?
Si uite așa s-a dus si buna mea dispoziție.

   — Îhm,mormăi în timp ce iau un șervețel cu care mă sterg pe mâini.
A spus că vine mâine dimineață cu primul avion.
Iau o înghițitură din paharul lui cu apă și mă așez mai bine pe scaun.
 
  — Asta-i de bine dar tu de ce nu te bucuri că vine? Puteți discuta despre asta și poate ajungeti la o înțelegere.