Dragoste pe două roți

Capitolul 4. "Aș putea sã te duc eu?"

După 5 zile de stat în spital în sfârșit sunt acasã. Sunt refăcutã complet. În fața oglinzii îmi vãd de abia acum trãsaturile: ochii-mi sunt mari și albaștri încercuiți de cearcãne întunecate,pãrul șaten îmi cade-n valuri pe spate iar buzele au o culoare foarte palidã. Mã pregãtesc sã merg la școalã,dupã câteva zile în care am lipsit mã voi simți ca un școlar ce pășește pentru prima datã în sala de clasã. Jess m-a vizitat de câteva ori cât am stat în spital. Mi-a adus ultimele bârfe din liceu. Acum probabil este gata sã mă sune să mã întrebe dacã sunt gata.

Pornesc spre ușă și mobilul începe sã sune.

-Alo!

-Hei! Hai anul ãsta, ești gata?

-Da Jess ,ies acum din casã.

-Te aștept în stație. Ok?

-Ajung acolo în 3 minute.

-Bine. Pa.

-Pa.

Stația de unde luam autobuzul spre școalã era la douã strãzi de a mea.

Mi-am bãgat cãștile și am pus Snuff de la Slipknot. Ascult rock de vreo 2 ani,dar ascult și alte genuri cum ar fi dubstep,blues sau jazz. Prin apropiere de parc vãd un tip cu geacã de piele cu Sons of Anarchy pe spate,tricou cu un imprimeu cu craniu ,ochelari de soare și jeanși tãiați. Un nod mi se pune în gât. El este? Este Alex? Se apropie. Când îmi întâlnește privirea spune:

-Hei,accidentato! Vãd cã ți-au dat drumul. Cum te mai simți?

-Hei, mă simt destul de bine,pot spune cã mi-am revenit destul de repede.

-Bun. Unde mergi? Probabil la școalã,vãd că ai un rucsac în spate.

-Da,trebuie sã prind autobuzul și deja este târziu.

-Dacã vrei aș putea să te duc eu. Am motocicleta ceva mai încolo,asta dacă nu îți e frică.

Trebuie să recunosc frică îmi este dar dorința de a mai petrece ceva timp în compania lui este mai mare decât teama.

-Hmm.. Nu îmi este fricã,dar mă așteaptã o prietenã,trebuia să mergem amândouã la școalã,dar cred cã autobuzul a plecat deja.

-Perfect! Haide sã luãm motocicleta.

Mergem puțin și vãd cum strălucește în razele soarelui o frumusețe de motocicletã neagrã. Deși îmi este cam fricã abia aștept să mã urc pe ea.

Alex îmi face cu ochiul și îmi întinde casca lui zâmbind:

-Ține-o tu ,eu pot merge și fãrã.

-Ok..zic și încerc sã-mi pun casca pe cap. Alex începe să râdã în hohote.

-Ce-i? îl întreb eu.

-Oh,nimic,doar cã e atât de mare casca pentru tine frumoaso, arãți amuzant.

-Hei! Nu mai râde de mine și hai sã mergem căci voi întârzia.

Mă urc în spatele lui. Îi simt mirosul parfumului sãu,unul foarte sexy.Miroase așa bine încât l-aș adulmeca precum un câine care-și adulmecã mâncarea.

-Vrei sã-ți încolãcești brațele în jurul meu?

Rămân nemișcată și continuã:

-Haidee, trebuie să te ții de mine,cum altfel te-aș putea lua pe motocicletã?

Mã supun. Mâinile mi se încolãcesc în jurul sãu. Spatele lui este lipit de sâni mei iar mâinile îi ating abdomenul. Asta îmi dă fiori. Sunt atât de aproape de el. Pe sub tricou simt conturați foarte bine mușchii. Pornim. Vântul face ca un nou val de parfum să mã izbeascã. Îmi simt copleșite toate simțirile. E atât de bine sã fiu în prezența lui. Mărește viteza și mã face sã mă lipesc mai tare de trupul lui. Sub cãldura soarelui din Blue Lake un oraș californian simțeam că mă topesc. Ori asta e din cauza apropieri trupurilor noastre?

Ajunși în fața liceului,mã dau jos.

-Frumoaso,baftã azi la școalã! Sã ai grijã de tine!

-O sã încerc! Mulțumesc cã m-ai adus!

-A fost plãcerea mea.

Dau sã plec. Mă oprește prinzându-mã de mânã. Mã privește intens.

-Sã știi că m-am tot gândit la tine zilele astea.

Îmi dã drumul la mânã și pornește motocicleta. Pleacă. În urma lui se ridicã un val de praf. Rãmân în fața liceului nemișcată...