Sheridan era adânc cufundată în gândurile ei când cineva o chemă să-l întâmpine pe doctorul Whiricomb și pe noua ei însoțitoare.
Ar fi dorit să aibă mai mult timp pentru a se gândi la tot ce aflase în acea zi și acum se simțea deprimată la gândul că va trebui să trăiască sub privirea de gheață a unei englezoaice vigilente.
Se duse totuși în sufragerie, unde doctorul Whitticomb se învârtea împrejurul unei doamne în vârstă așezată pe canapea. În loc să vadă o figură desprinsă din jungla amazoniană, Sherry dădu ochii de o femeie plinuță, cu fața rotundă și obraji rumeni, ca o păpușă chinezească, având părul cărunt acoperit de o pălărioară albă cu volane. Tocmai moțăia cu bărbia atingându-i pieptul.
- Este domnișoara Charity Thornton, îi șopti doctorul lui Sherry când se apropie de el. Mătușa necăsătorită a ducelui de Stanhope.
Sherry se abținu să nu ridă de persoana minionă, care dormea și care urma să-i poarte de grijă. Răspunse la fel de încet:
- Ce frumos din partea ei să vină să-mi poarte de grijă.
- Oh, a fost încântată când am întrebat-o.
- Da, zise Sherry în glumă, văzând-o pe bătrânică respirând sacadat. Văd că e foarte încântată.
Stephen se afla la stânga razei vizuale a lui Stephen, sprijinit pe o masă, observând întrevederea. Spuse la comentariul ei.
- Sora ei mai tânără, Hortense, dorea să o însoțească adăugă doctorul în șoaptă, dar când sunt împreună sporovăiesc continuu despre orice, inclusiv despre vârstele lor și nu doream să-ți alung pacea.
- Câți ani are sora ei?
- Șaizeci și opt.
- Înteleg. Sherry se stăpânea să nu râdă. Credeți că ar trebui să o trezim?
Stephen se alătură conversației lor și spuse pe un ton neutru:
- Ori facem asta, ori o îngropăm chiar aici unde stă.
Sherry tresări când îi simți prezența, dar domnișoara Charity se trezi de parcă un tun i-ar fi răsunat în urechi.
- Doamne, Hugh! exclamă cu severitate. De ce nu m-ai trezit? O privi pe Sherry și-i întinse mina zâmbitoare. Sunt foarte încântată că-ți pot fi de ajutor, draga mea. Doctorul Whitticomb mi-a spus că ai suferit un accident și că ai nevoie de o doamnă de companie cu o reputație inegalabilă, cât timp vei sta la Langford. Se încruntă ți se vedea că face un efort de memorie. Nu-mi aduc bine aminte ce fel de accident ai suferit.
- Am fost rănită la cap, se oferi Sherry cu amabilitate să-i explice.
- Da, așa este. Se uită la Sherry cu atenție, studiindu-i capul câteva clipe. Mi se pare că te-ai vindecat.
Doctorul Whitticomb interveni:
- Rana s-a vindecat, îi aminti el. Dar a rămas efectul post-traumatic. Domnișoara Lancaster nu și-a recăpătat încă memoria.
Domnișoara Charity păru dintr-o dată îngrijorată.
- Biata copilă. Știi cine ești?
- Da.
- Știi cine sunt eu?
- Da, doamnă.
- Cine sunt?
Sherry era cât pe ce să izbucnească în râs și se strădui să nu o facă, apoi se uită la doctor care-i făcea cu ochiul. Stephen o privea zâmbind tandru. Sherry se decise să nu-i ia în seamă atitudinea binevoitoare, până ce-și va desluși sentimentele, o privi din nou pe bătrânică și răspunse la întrebarea ei ca o elevă sârguincioasă supusă unui test.
