Inițial Stephen fusese amuzat de ideea să-l forțeze pe DuVille să-și petreacă o mare parte a serii la Rmack's, mai ales că se afla sub privirea vigilentă a lui Charity Thornton, dar acum, când se apropia momentul plecării lor, nu mai era la fel de vesel. Stătea în sufragerie, ascultându-i pe domnișoara Charity și DuVille vorbind nimicuri, aşteptând ca Sherry să coboare.
Stephen observă că bătrâna sorbea fiecare cuvânt al lui DuVille şi-i zâmbea aprobator — atitudine care i se păru nu numai nepotrivită pentru o doamnă de companie, dar şi de neînțeles, având în vedere reputația lui DuVille ca afemeiat.
- Iată-Ie! spuse Charity entuziasmată, privind spre hol; se ridică în picioare cu mai multă energie decât arătase toată săptămâna. Vom avea o seară încântătoare! Haide, monsieur DuVille, îi spuse ea Iuindu-și şalul și potrivindu-şi monoclul.
Stephen îl urmă şi el; îl văzu pe DuVille oprindu-se vrăjit, zâmbind admirativ.
Când Stephen se uită în aceeaşi direcție, dintr-o dată îl copleşi mândria.
Într-o rochie de satin auriu cu alb cobora aceeaşi femeie care luase cina cu el într-o rochie de casă transparentă şi cu picioarele goale. Gândindu-se cât de fermecătoare i se păruse atunci, ar fi trebuit să se aştepte să facă senzație în rochie de seară; totuşi, nu era pregătit pentru ce văzu. Sherry avea părul împletit in multe codițe subțiri, susținute într-un coc artistic de panglici și şiraguri de perle. Câteva bucle îi rămăseseră libere la spate şi îi curgeau în valuri pe umeri. Era frumoasă de-ți tăia răsuflarea.
Sherry remarcă uimirea lui Stephen şi se uita indiferentă la el, ca şi când nu ar fi existat. După ce privirea ei trecuse deja peste el cu nepăsare, Stephen remarcă o tresărire scurtă, apoi îşi luă ochii de pe el.
- Doamnă, spuse el. După această seară va trebui să angajez o armată de însoțitoare. Până în acel moment Sherry uitase că unicul lui scop fusese de a-i atrage mai mulți pretendenți, ca să o vadă cerută de altcineva, dar acum îi reveni în minte gândul lui că ea ar atrage atenția multor bărbați. O durea să ştie asta, fiindcă în acel moment crezuse că e frumoasă și sperase că şi de el va remarca acest lucru. Stephen îi sărută mâna, iar ea îi zise:
— Îmi voi da toată silința să fac exact ce ți-ai propus.
Stephen nu-și putea explica de ce, dar observația ei îl supără şi se încruntă.
— Nu-ți da chiar toată „silința". O reputație se păstrează invers.
