Stronger than ever

Capitolul 1. Prima zi din restul vietii mele

2 iunie 2015
-Am plecat! am strigat eu de pe hol, alarmata ca mama o sa ma opreasca sa verifice daca sunt bine imbracata, pana in momentul in care mi-am amintit ca e prima zi din urmatoarea saptamana pe care urma sa o petrec singura.
M-am indreptat grabita spre usa, i-am oferit una dintre obisnuitele mele imbratisari lui Mikey, ciobanescul meu caucazian, si am pornit spre masina. Am traversat din doi pasi imensa gradina, mi-am notat in minte sa il sun pe baiatul care se ocupa cu tunsul gazonului, am urcat in frumosul Range Rover, despre care inca nu puteam sa cred ca imi apartine, si am demarat spre liceu.
Clasa a 12-a e chiar naspa, si nu o sa inteleg niciodata de ce inca se mai fac ore in iunie. Mai ales ca dupa noaptea trecuta, mai mult de jumatate din liceeni sunt mahmuri. Chiar daca practic nu mai suntem copii, ne continuam ritualul si la fiecare 1 iunie, ne strangem toti la Austin acasa si ne imbatam pe cinste.
Cu gandul la modul minunat in care mi-am petrecut noaptea de duminica, realizez ca treceam absenta prin stradutele cartierului meu, si ca am uitat sa opresc in fata casei lui Jenniffer, asa ca virez la stanga si incerc sa ma concentrez la prezent.
- E 8 fara 20 Blair.. Ce ti-a luat atat?! Iar intarziem la prima ora.
-De fapt, propun sa sarim de tot peste prima ora, simt telepatic chemarea cafelei mele preferate de la Starbucks.
-Blair! E abia prima zi de cand ramai singura si incepi deja sa iti faci de cap? Proasta idee, sa o facem!
Asta iubeam la prietenele mele. Ma puteam baza mereu pe ele, si chiar daca aveam o influenta destul de mare asupra lor, fiecare dintre ele tineau sa imi demonstreze de fiecare data ce caractere diferite avem. Cu Jenniffer sunt ca in oglinda, tot ce imi trece prin gand o aud pe ea spunand cu voce tare, si nu apuca niciodata sa imi povesteasca greselile pe care le-a facut, pentru ca am fost mereu acolo langa ea sa le facem impreuna.
Cu Tracy totul e diferit. Daca nu as stii ca e cea mai buna prietena a mea, as putea crede chiar ca ma uraste. E genul de persoana care trece de la starea de unicorni si fericire la melodrame in mai putin de 2 minute. Gandeste total diferit de mine si da cele mai proasta sfaturi, dar o iubesc si sincer nu mi-as putea imagina cum ar fi viata mea fara certurile zilnice cu ea. Impreuna cu ea si Jennifer formam trio-ul perfect.
Ajungand in parcare la Starbucks, imi simt telefonul vibrand in buzunar, asa ca il scot grabita, sa raspund inainte sa se opreasca. Perfect, e Joe, cel mai perfect iubit pe care il poate avea cineva.
- Neata iubito!
- Neata iubi.
- Eu am ajuns, te astept in parcare sau la intrare in liceu? Trebuie sa ma grabesc sa fac rost de un foc..
- De fapt, bbe? Nu o sa ajung la prima ora, am fost sa o iau pe Jenn si..
- Da da, sper sa va ramana in gat cafeaua pe care o beti fara mine, sincer abia astept sa isi repare Jenniffer masina si sa nu mai ai motive sa treci in fiecare dimineata pe langa Starbucks..
- Si eu te iubesc, ne vedem.
- Ramai datoare, have fun.
Dupa ce termin de vorbit cu Joe, mi-am amintit ca pe Tracy nu am chemat-o, si sigur o sa se supere, ca deobicei, asa ca mai bine o sun inainte sa apuc sa imi comand ceva care s-ar putea sa imi sfarseasca pe par..