Dragoste pe două roți

Capitolul 5.De ce mă tot gândesc la el???

    Stând așa în fața liceului o aud pe Jess :
-Wow! Cine-i tipul marfã? Acum înțeleg de ce m-ai făcut sã te aștept degeaba în stație.
-Oh,scuze Jess. Am stat de vorbã cu el  deja era târziu și m-a adus el.
-Bine,bine înțeleg..dar nu mi-ai zis cine-i tipul. Jess îmi face cu ochiul și pornim cãtre clasã.
-E Alex,el a dat cu motocileta peste mine..
-Oh,frumos din partea lui cã se intereseazã de tine. Și apropo aratã așaaa bineee.
   Orele trec greu nu mã pot concentra și mã tot gândesc la Alex.Ce o fi vrut să zicã? De ce se gânsește la mine? Pff.. Acum mi-a distras și mie atenția și m-a fãcut sã mã gândesc la el .
Măzgălesc fãrã să știu ce fac o foaie de hârtie când profesorul de chimie ajunge în dreptul bãncii mele.
-Domnișoară Jensen, sunteți amabilă sã ne spuneți și nouă cine este acest Alex cu al cărui nume ați umplut douã pagini în loc sã fi atentă la orã?
Mă înroșesc toată.
-Mã scuzați domule profesor.
Când m-am uitat în clasã toți colegii se holbau la mine,Jess râdea pe înfundate și Gillian cea mai îngâmfată îi soptea ceva la ureche Kaylei care de altfel este o mare bârfitoare.
În pauzã trecâmd pe lângă banca lor o aud pe Gillian cum spune cu voce tare:
-Te-am vãzut azi cu Polinscki, dacă tu crezi că ai vreo șansã cu el țin sã te avertizez cã nu ești deloc genul lui. Termină de vorbit și începe sã râdã,nervoasã plec de acolo.
Ajung acasã mănânc repede ceva. Pierd timp fãcând teme și alte tâmpenii doar sã nu mã gânsesc la el.
Seara dupã duș mi-am pus Nirvana și aștept să adorm,dar îmi aduc aminte cuvintele Gillianei..mda nu știu ce am gândit eu dar sigur nu sunt genul lui Alex...