13/09/2021
Paradis verde mângâiat de soare,
Profunzimea-i îmi taie respiraţia
Îl admir intrigată din depărtare
Tare aş vrea să pătrund în lumea saSă păşesc pe iarba-i delicată,
Să-mi trec degetele printre fire
Aşa de mult ard de dorinţă
Să-i dezleg pe rând taineleColţ de paradis neatins de lume,
Atât de profund şi plin de mister
Înainte a suferit multe ravagii
Dar magia-i va dăinui eternCăci asta stă în natura existenţei
Orice e distrus se regenerează,
Cu suficientă grijă şi ocrotire
Ceva mult mai bun se formeazăO energie aparte îmi curge prin vene
Ceva mitic, chiar nemai întâlnit,
Acest loc mă cheamă cu nerăbdare
Ca să-i aflu misterul anticNu vreau dezastre să provoc
Nici plantele-i unice să-i rup
Am ajuns aici întâmplător
Şi doar vreau să mă bucur
CITEȘTI
Versuri şi Emoţii
PoetryProbabil aceasta este superputerea mea: inspir durere şi expir artă. #1 poem - 5 septembrie 2019