Artemis

capitolul 13

-Să mergem.

Mă îndeamnă și își incolăceste degetele cu ale mele, tragându-mă spre intrarea în bloc.

-Cine erau?

Îl întreb încercând să nu mă împiedic în propriile picioare.

-Niște persoane neînsemnate.

-Daca erau neînsemnate nu ai fi devenit tensionat.

Scàncesc ușor atunci când spatele îmi este lipit de ușa de la intrare.

-Să nu mai consumi mult alcool de acum Artemis.Devii foarte vorbăreață  .

Îmi spune în timp ce are bratele așezate de o parte si alta a chipului meu.

-Iar eu încep sa cred că îți face plăcere să-mi lipești spatele de tot ce îți iese în cale.

Îmi oferă un zâmbet în colțul gurii înainte de a se indeparta cât sa introduca cheia în broască.

Pătrund prima în apartament iar primul lucru pe care-l fac este sa mă descalț de pantofii ce au devenit de a dreptul incomozi.

Imi așez jacheta în cuier și scotocesc prin geanta după un elastic pentru a îmi prinde părul.

-Vrei să mănânci ceva ?

-Vreau doar să mă bag la un duș dacă se poate.

Drept răspuns, Samuel imi indica cu mâna direcția în care se afla baia.

Ma îndrept spre aceasta iar după ce inchid ușa în urma mea, îmi permit sa eliberez tot oxigenul pe care l-am ținut blocat în plămâni .

Ma descotorosesc de rochie cât și de lenjerie, abandonându-le pe gresia rece a băii.

Mă strecor în cabina de duș și las picăturile de apă să se lovească furioase de trupul meu .

Îmi închid ploapele vrând sa îndepărtez cât mai repede machiajul de pe chipul meu.

În acest moment, după toate cele întâmplate as avea nevoie doar de o persoana ce ar dori sa stea cu mine pe acoperișul casei la ora 2 dimineața spunandu-mi cântecele sale preferate dar și problemele de familie, poate și cum a fost creat pământul.

Ușa băii se deschide din nou iar inima mea încetează sa mai bată însă scurt timp deoarece Samuel nu pătrunde în încăpere mai mult de câteva secunde.

După ce închei dușul realizez de abia acum motivul său pentru care a intrat atât de fulgerător.

Mi-a oferit o pereche de pantaloni de trening și un tricou, ambele apartinandu-i-se.

Le-am îmbrăcat fără nicio ezitare iar apoi m-am îndreptat spre oglinda, pentru a îmi vedea chipul.

Cu toate acestea privirea mi-a fugit spre tricoul său astfel nu am rezistat impulsului de a îl cuprinde între degete și de a îl ridica la nivelul chipului meu cât să-i pot inspira parfumul.

Un fior îmi străbate trupul și inconștient un zâmbet îmi înflorește pe chip.

Părăsesc baie și-l zăresc pe Samuel cum așează o pătură dar și o pernă pe canapea.

-Mersi dar nu e nevoie să le aranjezi pentru mine .

Ii spun iar apoi Samuel își îndreaptă spatele, privindu-mă cu o sprânceană arcuită.

-Artemis astea sunt pentru mine.Tu o să dormi în dormitorul meu .

Încearcă acesta să mă lămurească.