barmanul din colț

Evadarea

Pov Vince:

Ne pregătim sa ieșim din prima parte a pasajului, am primit mesaj de la angajații mei ce sunt gata sa pornească diversiunea pentru a putea fugi.

Ies din prima parte a pasajului, nimic in neregula momentan,al doilea pasaj era mult mai ciudat, se vede totuși o ușă, de laborator, trag cu ochiul si o vad pe Ariana pe patul de laborator zăcând de durere după testele pe care le primeau cele mult prea slăbite ca sa mai muncească iar.

Continui sa merg prin pasaj, aparent totul e bine și nu am fost prinși, Eliza încă e leșinată dar măcar așa îmi e ușor s-o car.

Ies si din pasaj, angajații mei deja distrageau garzile sa putem scapa. Urc cu Eliza in masina mea, ii pun centura si conduc cât de repede pot ca sa nu ii fac vreun rau micuței mele.

Iulius era in spate, avea sa plece la conac, unde lucrează pentru mine. Păcatul meu e sa nu afle de ce am luat-o pe Eliza acasă, ca sa nu faca nici ea vreo criza, dar afacerea e afacere.

Ajung la conac, o iau pe mica mea prințesă in brate si o duc în camera special amenajata pentru ea de jumătate de an, o schimb in pijamale, nu înainte sa ii analizez rănile, cele exterioare cât si cele interioare..

Era ca un trandafir cu petalele călcate in picioare, cu petalele distruse, chem doi doctori, unul ginecolog si unul generalist, le spun ca atunci când se va trezi sa ii facă un control.

Merg sa fac un duș, aveam nevoie după toată nebunia asta, imi e inca frica pentru sănătatea ei. Ma dezbrac si intru in dus pentru o lunga vreme.

Pov Eliza

Ma trezesc într-o camera diferita, frumoasa, luminoasa, cu desene frumoase pe pereți, ma ridic din pat si vad doi doctori in centrul camerei cu un pat de consultații, ma observa si vin la mine.

-te ai trezit, haide, e timpul pentru un control mai amănunțit, spune un medic la 38 de ani

Ma pune in pat si începe controlul, începe primul medicul de 38 de ani, apoi după 40 de minute ii da voie colegei sale, din păcate m am prins la urma urmei ca e un medic ginecolog.

Pov Vince

Simt cum a început greul pentru micul meu trandafir, simt ca e mai bine sa ies acum din baie si sa merg sa vad cum se simte, sigur nu e bine, sigur are nevoie de sprijin, iau un prosop pe care ma șterg si un halat pana in pământ.

Intru in camera si o vad stand cuminte pe patul medical, le fac semn doctorilor sa iasa si o iau pe mica mea raza de soare ca sa o pun in pat, o îmbrac cu pijamalele, nimeni ne spunând nimic, o sărut pe frunte, o bag in pat si o învelesc.

Merg la usa ca sa vorbesc cu medicii aduși pentru ea, care așteptau să-mi spună totul, fețele lor deja ziceau prea multe, aveau acea îngrijorare molipsitoare.

-deci? Cum stam cu starea de sănătate? Spun nerăbdător sa aflu mai repede cum să-mi vindec micul trandafir
-domnule, are extrem de multe rani deschise pe spate, leziuni grave, spune domnul Ericsson, unul dintre cei mai buni doctori generaliști
-iar tu? Ce ai de zis, ma uit parca gata sa i sar doamnei Kamara la gat să-mi zica mai repede.
-are nevoie de o pauza lunga de la orice contact sexual, are leziuni interne grave, spune și imediat ambii întind câte o rețetă.
Dau sa ma întorc in camera dar vad ca Eliza trăsese deja cu urechea, ii aud pașii fragili cum fug spre pat, e ca o copila, intru in camera si o vad stand in pat de parcă nici na coborât de acolo.

-buna încercare frumoaso
-dar n am făcut nimic, spune puțin iritată
-daca spui tu, merg și imi dau halatul jos ca sa ma îmbrac in pijamale, am hormonii destul de întinși dar nu am de gând sa profit de ea.
-știu ce încerci sa faci, spune si se ridica, am auzit toată conversația Vince, ascunzi faptul ca am leziuni grave, de aia te ai întors cu spatele, ceva neobișnuit pentru tine când ești in preajma mea.

Avea dreptate, niciodată nu ma schimbam cu spatele la ea, mereu ii mai lasam o mica priveliște cât ma îmbrăcam, dar mereu plecam cu regretul ca sta acolo si nu ii pot face favoarea de a o lua cu mine.

-Vince, n am cinci ani, stiu ce faci, ma întorc la ea sărutând-o ca sa tacă, te iubesc copil prostuț, imediat cum rostesc aceste cuvinte fața ei ia o expresie senina

Știu ce avea in gând, stiu ca voia sa ma răsplătească pentru ca am salvat-o, dar nu, prefer ca ea sa fie bine si ca eu sa o pot avea doar pentru mine după ce se face bine.

Ma îmbrac total, o iau pe sus si o pun iar in pat, ma pun lângă ea si o țin la piept, simțeam insfarsit ca e liniștită.

-de ce m ai salvat? Întrebarea asta deja începea sa ma irite
-pentru ca te iubesc prostuț-o, am pus ochii pe tine de la bun început, dar nu am putut face nimic, mai ales ca acum aveam nevoie de control asupra firmei, ochii ei albastrii se ridica si se uita in ochii mei atât de calm
-Mulțumesc! Un cuvânt dulce scos din gura ei, cuvânt care ma alina atât de tare.

O sărut pe frunte, simțind totuși ca vrea mai mult, eram clientul pe care nu l refuza niciodată si de care prinsese o mica dragoste, pentru ea nu mai eram un simplu client, deveniseră un fel de iubit, asta simțeam eu, nu știam niciodată ce gândește.

Pov Eliza:

Sunt atât de determinata să-i mulțumesc ca ma salvat încât și dacă se opune tot nu reușește, stiu ca imi vrea tot binele dar de data asta eu decid daca vreau sau nu, ma urc peste el știind ca ma va refuza din cauza stării de sănătate precare.

-Eliza pe bune, da te jos chiar nu ești într-o stare buna, spune fiind vizibil îngrijorat păcat ca nu aveam de gând să-l ascult
-O haide, o data, vreau o singura data, simțea si el ca vreau asta pentru simplul fapt ca ma salvat.

Nu apuca sa termine ca simte o mana in pantalonii sai, încearcă el sa se opună dar tentația lui e prea mare, o avea el 24 de ani dar cu mine nu i ușor.
Trece noaptea, fiind o noapte pasionala, una de care nu avusesem parte vreodată, dar o noapte ce ma lasa de data asta cu dorința de repetare

1122 de cuvinte, nu i rau, sper sa va placa aceasta poveste si sper sa reușesc sa postez câte un capitol pe săptămână🌺