,, Ti-a venit cavalerul in armură "

41 4 0
                                    


Mașina oprește lângă mine și îmi dădusem seama imediat cine era în acea mașina.

- Aala nu te pot lasă în frig.

- Dispari Abel. Nu mai vreau să te văd cât trăiesc.

- Îmi pare rău pentru seara asta, dar nu te pot lăsa aici așa.

- L-am sunat deja pe Oliver. O să vină el să mă ducă acasă.

Atunci Abel coboară din mașina și se apropie nervos de mine. Era atât de aproape de mine încât îi simțeam respirația caldă pe fața mea înghețată. Îi puteam vedea ochii și trăsăturile prin întuneric , era atât de aproape de mine încât îmi venea să îl pleznesc.

- Haide Aala, alunga-ma.

- Termina și dispari din fata mea.

Atunci îi simt buzele peste ale mele, nu îmi venea să cred ce tocmai făcea. M-am lăsat dusă de val și i-am răspuns la sărut, când mi-am dat seama de ceea ce făceam m-am desprins din sărut și m-am îndepărtat.

- Vezi Aala nu ma poți alunga.

- Dispari Abel.

Zăresc o mașină venind din fată cu o viteza uluitoare. Îmi dădusem seama imediat cine era. Oliver venise după mine.

- Ți-a venit cavalerul în armura.
Îi aud vocea lui Abel în spatele meu.

- A venit să mă salveze de fraierul ambulant.

Oliver oprește mașina lângă mine și coboară nervos. Se uită la mine și după îl zărește pe Abel, se apropie nervos de el și îi oferă un pumn urmat de alții.

- O singura data dacă te mai apropii de ea te distrug. S-a înțeles Santo?
Striga Oliver care părea orbit de furie. Am fugit în graba la ei, și l-am oprit pe prietenul din ai mai oferi încă câțiva pumni.

- Gata Oliver nu merită să îți irosești energia pentru un fraier.

- O singura data dacă se mai apropie de tine îi rup capul.
Îi puteam vedea furia care ardea în ochii săi însă Abel chiar nu merita atâta atenție.

- Și tu m-ai sărutat Aala.
Îl aud pe Abel strigând în urma noastră.

- Taci Abel! Strig eu. Doar taci și pleacă naibii și te spală de sânge.

- Nu s-a terminat aici Carson.
Adaugă Abel și trântește portiera mașinii zgomotos.

Am urcat în mașină, iar Oliver a pornit înspre casa lui. Nu trebuia să merg acasă, pentru ca nu știam ce ar trebui să îi explic mamei. Am stabilit ca în seara asta o să stau acasă la Oliver, iar mâine ma întorc acasă și o să găsesc o scuza. Mi-am lăsat toate lucrurile la casa bunicii lui Abel, dar nu am de gând să îl mai privesc o secunda pe nătărul acela. Nu îmi vine să cred ce a încercat să îmi facă.
  Nu observasem dar la gândul că el chiar voia să îmi facă asta lacrimile și-au făcut apariția.

  - Aala tu plângi cumva?
  Îi aud vocea îngrijorată a lui Oliver.

- Nu stiu Oliver.

- Spune-mi doar ce a încercat să îți facă, și despre ce sărut vorbea? Vreau să aflu tot.

- Putem să ajungem la tine acasă, te rog. Îți povestesc totul acolo.

- Bine. 

   După douăzeci de minute am ajuns acasă la Oliver. Am intrat și era liniște ca de-obicei, mama sa se vedea cu un tip nou, pe care Oliver nu îl suporta, dar de dragul mamei lui a acceptat. Acum erau plecați în nu știu ce vacanță în Maldive, iar bunica lui Oliver a rămas să stea cu el. Prietenul meu și-a petrecut o perioada alături de bunica sa după divorțul alor lui, deoarece mama s-a a intrat în depresie iar Lucretia nu își dorea ca copilul său să o vadă așa. Oliver s-a atașat extrem de bunica sa așa că a decis să o ia cu el acasă, iar doamna Ania a acceptat cu mare drag. Își iubea nepotul enorm si Oliver pe ea și cred ca dacă femeia asta va păți ceva v-a fi distrus.

Ca o adiere de vantUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum