Era noaptea nunții lui.
Cu cămașa descheiată la gât, cu mânecile suflecate până la coate, Stephen stătea pe canapeaua cu spătar arcuit din dormitorul lui, cu picioarele sprijinite pe o măsuță joasă și savura un pahar cu coniac, oferindu-i miresei sale îndeajuns timp pentru a se dezbrăca și a le elibera pe cameriste.
Noaptea nunții lui...
Mireasa lui...
Privi surprins cum valetul lui intră în cameră.
- Pot să vă ajut cu ceva în această seară? sugeră Damson, iar stăpânul său păru surprins de o rutină ce avea loc în fiecare noapte.
Ajutor? surâse Stephen, dar gândurile nu puteau să se abată de la sarcina delicioasă pe care-l aștepta. Își aminti de sugestia lui Damson. Mintea lui aranjase un scenariu comic: valetul său trebăluind prin cameră, cu peria de haine în mână, așteptând ca Stephen să-i de-a pantalonii săi pentru ca el să-i așeze pe un umeraș, apoi alergând în locurile unde Stephen își scotea câte un articol de îmbrăcăminte.
- Milord? își drese Damson glasul, iar Stephen realiză că se uita parcă prin valet, cu o mutră caraghioasă.
- Nu, mulțumesc, zise el îndatoritor.
Damson privi dezaprobator cămașa desfăcută și mânecile suflecate.
- Să vă aduc poate halatul negru, milord?
Stephen își dădu silința să-și imagineze necesitatea unui halat de casă pentru mai târziu, dar zâmbi pe ascuns și zise:
- Nu, cred că nu.
- Cel din mătase rubinie, atunci? insistă Damson. Sau cel verde-închis, poate? Stephen păru uimit că valetul său de vârstă mijlocie, care nu fusese niciodată însurat, era profund preocupat de aspectul total necorespunzător al stăpânului său îmbrăcat în pantaloni și cu mânecile suflecate, lucru care ar fi făcut impresie dezagreabilă noii sale soții.
- Nici unul din ele.
- Poate că...
- Du-te să te culci, Damson, îi zise el tăind orice subiect despre mătăsuri și veșminte de casă, care se gândea că ar fi fost aduse în discuție imediat de valet. Mulțumesc, adăugă el surâzând, ca să nu-l supere pe valet.
Damson se înclină, totuși privi dezaprobator spre cămașa descheiată la gât a lui Stephen, pe unde se vedeau pieptul gol.
Convins pe jumătate că bietul om va face o ultimă încercare de a-l salva dintr-o situație lipsită de demnitate, dacă ar fi fost îmbrăcat necorespunzător în noaptea nunții, Stephen puse paharul cu coniac pe masă, apoi se ridică și trase zăvorul la ușă.
Damson nu știa, desigur că Stephen anticipase noaptea nunții cu Sheridan. Stephen deschise ușa care le despărțea dormitoarele și simți un junghi de vinovăție și de regret pentru felul cum începuse și terminase noaptea cu pricina, dar nu regreta ceea ce făcuseră în mijlocul acesteia. Hotărât să compenseze toate lipsurile ultimei lor întâlniri, intră. Se opri surprins fiindcă nu o găsi în pat, mai ales pentru că îi dăduse destul timp ca să se dezbrace. Merse ușor spre baie. Tocmai atunci intră în dormitorul ei o cameristă cu un teanc de prosoape în mână.
Deci soția lui era în baie, realiză el.
Soția lui... Gândul îi dădea aripi să zboare; luă prosoapele din mâna cameristei, apoi, văzând-o cât de scandalizată pare, îi spuse că e liberă.
- Dar... milady va avea nevoie de mine ca să o ajut cu cămașa de noapte!
Stephen începu să se întrebe dacă toți soții și soțiile, cu excepția lui și a lui Sheridan, se culcă îmbrăcați în costum de haine, respectiv rochie de bal, ca să nu-i facă pe servitori să-și închipuie că-și văd unul altuia vreo părticică a corpului. Surâse și intră în baie. Sheridan era cufundată în cada de marmură. Stătea parțial cu spatele Ia el, avea părul strâns neglijent într-un coc pe creștetul capului, câteva șuvițe umede fiindu-i lipite de spate. Cada era umplută cu spumă de baie care-o acoperea până deasupra sânilor. Imaginea era mai mult decât fermecătoare, pur și simplu îi tăia respirația. Soția lui! Aroma de levănțică a spumei de baie îi aminti de ultimatumul ei dat in legătură cu Helene, ultimatum pe care deja îl respectase. Își aduse aminte și de tirada ei furioasă despre celelalte femei cu care se vorbea că petrece mult timp. Stephen surâse, gândindu-se că, deși nu avusese aprobarea ei pentru experiențele de dinaintea căsătoriei, acum avea să beneficieze de ele din plin. Avea de gând să se asigure că așa va fi, folosindu-se de fiecare detaliu și de toată măiestria pe care Ie poseda, pentru a-i oferi noaptea nunții pe care o merita, una pe care să nu o uite niciodată.
