Capitolul XI

2 3 3
                                    

Prințul

Nu pot să cred că pleacă! Așa brusc. Fără să vorbim. Când asta trebuia să fie cea mai fericită zi din viața mea, totul e distrus. Îi dăruisem inima mea pe tavă, iar odată cu inima mea vine o coroană, și un titlu. Oare știa ce pierde? Dar nu era de nici un folos, căci nu aș fi implorat-o. Lucrurile au luat o turnură ciudată. Știu că toate fetele mă vor pe mine. Nu neapărat pe mine ca persoană. Mai mult titlul, banii, coroana, ținutul. Știu toate astea. Nu sunt dobitoc. Și iatămă acum stând după singura fată care nu m-a vrut de la început.

Am intrat val vârtej în cameră, și am început să arunc toate lucrurile pe care ea le atinsese direct pe podea. Doar că universul s-a decis brusc să mă ajute. Să înțeleg de ce nu avrut banii, coroana sau titlul. 

O revistă s-a deschis la pagina 22, unde titlul mi-a atras atenția:

Înainte de Încoronare

                      A fost pusă la pământ de          un accident   

Era chiar poza lui Ami pe care o chema Dali, Daliana. Cât timp citeam s-a auzit vocea ei la ușa mea. Ce căuta aici? Și de ce se ridicase din pat mă rog? NU o durea glezna? Sau doar se prefăcuse? 

Când i-am zis să plece m-am trezit cu un plic roz în mijlocul podelei. Era o scrisoare de la ea. Am stat și am citit-o.  Pleca! Firar. Nu puteam să merg la ea pentru că aș fi silit-o să îmi răspundă la întrebări. Știam că e o viitoare regină deci cu siguranță va merge înapoi la palat.

Nu înțeleg care e treaba cu accidentul, pentru că nu ar fi putut părăsi palatul. Dacă nu are o soră geamănă, dar puțin probabil. Așa că voi merge chiar în regatul ei, în palatul ei. Am decis. Știu ce am de făcut.

Cândva Regină Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum