a chance

Capitolul 5

- Nu m-ai deranjat, chiar mă bucur că am putut ieși. Nu prea am posibilitatea in ultima vreme. Deci, unde mergem? întrebă aceasta cu zâmbetul pe buze.
- Vei vedea, spuse băiatul dandu-i șuvițele de păr după ureche și pornind.

După vreo 20 de minute, Jimin oprește mașina. Acesta se dă jos repede și îi deschide portiera fetei.

YoJung coboară și își îndreaptă privirea spre priveliștea înspre care Jimin o conducea.

- Nu am cuvinte..., spuse fata in timp ce nu își putea lua ochii.
- Îți place? zise băiatul in timp ce își puse mâinile pe umerii fetei.
- Fii sigur! E minunat! Baek-kyeong niciodată nu m-a adus într-un asemenea loc, și nici nu ar fi făcut-o, luând în considerare că nu am fost niciodată pe primul său plan.
- Hai sa nu vorbim despre el, nu strica un moment frumos pomenind de cineva fără valoare.
- Scuze, spuse fata zâmbind.

✨☁️🌙

- Mi-a fost dor de tine mult, nu am ieșit de mult la o întâlnire.
- Da...ai dreptate. Deși, nu mă supăr, înțeleg că ai un program încărcat. Am de gând să mă bucur însă de momentele pe care le putem petrece împreună când ești liber.
- Îmi pare rău. Credeam că treaba la companie va fi mai ușoară odată cu venirea a noi lucrători, însă m-am înșelat.
- Nu ai de ce sa îți ceri scuze, te înțeleg.
- Îți mulțumesc, draga mea. Sa ciocnim pentru iubirea noastră ce astăzi împlinește trei ani, spuse Tae-Hyung și ridicase paharul cu vin.

EunJi zâmbi, era nerăbdătoare să îi dea cadoul.

- Ador priveliștea de aici, spuse EunJi ridicându-se in picioare și rezemându-se de balustrada privind orașul.

(imaginați-va că e doar o masă,ok?)

Tae-Hyung se ridică și el și îi luase mâna într-a lui. EunJi se întoarse grațios zâmbind. Acesta se așeză într-un genunchi și scoase o cutiuță de la spate.

- Uhmm...am emoții.. EunJi, îți mulțumesc pentru toate momentele petrecute împreună. Pentru faptul că ești mereu alaturi de mine, mă înțelegi, pentru mâncarea bună de dimineață, și îmi pare rău pentru că uneori sunt un idiot și te fac sa suferi sau să îngrijorezi. Însă.. trei ani au trecut, iar noi suntem acum aici, împreună, iubindu-ne. Kim EunJi, vrei sa fii soția mea?

Fata își duse mâinile la gura, zâmbind. O lacrimă de fericire i se prelinse pe obraz.

- DA! spuse aceasta, iar Tae-Hyung se ridică și îi puse inelul pe deget.

- Tae-Hyung...
- Da?
- Am și eu ceva pentru tine, spuse fata cu puțină sfială.

Aceasta se îndreptase spre geanta sa și scoase cutiuța, pe care mai apoi i-o înmână băiatului.
Tae-Hyung o deschise cu grijă, ca mai apoi sa rămână stană de piatră.

- Nu e vreo gluma, nu? spuse acesta încă privind la ceea ce se afla in cutie.
- Nu, spuse EunJi zâmbind.

Tae-Hyung o luă de talie și o ridică fericit.

- Vom avea un copil! Vom avea un copilaș micuț și drăguț!!!!!

Băiatul o lăsă jos ca mai apoi sa o îmbrățișeze și să o sărute tandru pe buze.

✨☁️🌙

- Îți mulțumesc enorm pentru că m-ai dus în acel loc minunat și că ți-ai petrecut timpul cu mine.
- Orișicând! Și de fapt, eu îți mulțumesc că ai acceptat să vii, zise băiatul in timp ce o petrecuse până la ușa casei.
- Atunci... o seară bună.
- Vise plăcute.

Cu puțina ezitare, nefiind sigur daca aceasta va fi de acord, o îmbrățișă. Spre uimirea băiatului, YoJung accepta îmbrățișarea. Acesta îi făcu cu mana zâmbind, după care intră în mașină și plecă.

Fata intrase în casă și se întinse pe canapea pornind televizorul, dând scroll pe diferite canale pentru a găsi ceva pe plac. Se speriase când telefonul acesteia scoase un sunet puternic de notificare.

EunJi

Hey. Scuze, dar azi rămân la Tae-Hyung. Sper că nu îți va fi frica singura. Vise plăcute și un somn liniștit<3

Citise mesajul ca mai apoi sa se ridice și să se ducă în camera pentru a se schimba. Cel mai probabil o sa se pună la somn deoarece EunJi nu va veni, iar mama ei e acasă la ea, și se va plictisi.

Însă, ar trebui sa se obișnuiască cu ideea că va sta singură, deoarece EunJi cel mai probabil curând să se mute la Tae-Hyung. Asta desigur că nu le va afecta prietenia, și nu are de gând să se împotrivească sau ceva, doar că însăși cuvântul "singurătate" sună ciudat.

Daca ar fi știut că EunJi va rămâne peste noapte la Tae-Hyung, îi spuse mamei sale sa vina la ea, dar era deja destul de târziu și cel mai probabil dormea.

Se puse și ea la somn însă un alt mesaj o făcu să tresară.

______

Jimin
Dormi? 

Dvs
Nu, tu?

Jimin
Nu, ba chiar am dorit să te întreb dacă poți să ieși 2 secunde afară, ți-ai uitat căștile la mine în mașină.

Dvs
Oh, sigur, îmi pare rău.

Jimin
Nu ai de ce=)
Ok, te aștept.

Dvs
Vin imediat)
_____________

Aceasta își luă ceva deasupra rochiței sale și ieși în grabă. Deschise ușa și dădu de un Jimin zâmbitor ce ii înmânase căștile.

- Poftim.
- Mersi.
- Sper că nu te-am deranjat..
- Nu, deloc! Prietena mea azi nu e acasă și nici mama, și mă plictisesc teribil.
- Ok, atunci, eu cred că plec. Și prietenii mei mă așteaptă cel mai probabil, luând în considerare că toată ziua am fost plecat, fiind sigur plictisiți. Și... nu vreau să mă laud, dar eu sunt cel care face atmosfera, spuse Jimin dând o șuviță de păr după ureche. Atunci, noapte bună, și vise plăcute.
- Noapte bună, spuse fata zâmbind după care închise ușa.

_______________________________
|Ok, so, annyeonghaseyo, aparent e primul meu anunț din aceasta carte (cred). Nu știu dacă toți îl vor citi, dar: îmi pare rău pentru cei pe care i-am dus în eroare. EunJi și Tae-Hyung erau iubiți, nu căsătoriți, nu știu de ce am scris așa. Btw, sper că ați avut o vacanță minunata, sărbători fericite și un an nou fericit. Pup<3