Dragoste sub pistol - LA FAMILIA ADRIANNI [TRILOGIE FINALIZATĂ PE WATTPAD]

PROLOG.

Antonio

        Totul a început odată cu răzbunarea mea, iar umbrele trecutului au continuat să joace într-un vals ce a dus la suferința iubirii noastre. Acum, am rămas cu răni tot mai adânci. Ne este frică să ne privim în ochi, căci ei întotdeauna grăiesc adevărul.

Iubirea dintre noi s-a legat pe neașteptate, a fost remediul răzbunării mele.

Acum, ce să-ți dau ca să-ți lipesc bucățile din sufletul tău sfărâmat de evenimentele ce ne-au legat iubirea?

Expir.

Viața ne întărește tot mai tare pe zi ce trece. Devenim puternici cu fiecare zi trăită în chinuri, suferințe și cu amprenta dură a acesteia asupra chipului nostru. Îți mănâncă sufletul la un moment dat, dar emoțiile pozitive chiar te eliberează. Te învăluie și-ți oferă totodată puterea de a lupta.

Rolurile s-au inversat, iar acum tu ai nevoie de iubirea mea. Iar eu nu știu cum să ți-o ofer.

           Ai luptat ca să mă ții departe de tot ce este mai rău, iar întunericul se abate acum asupra ta. Sufletul tău pur, nevinovat este tot mai șubred.

Te iubesc, Rosella.

      Ți-aș spune-o de o mie de ori. Pe întuneric, pe lumină, alături de alte persoane sau în singurătatea iubrii noastre.

          După două luni de la accident, încă mă mai gândesc cum să fac să-i aduc zâmbetul pe buze. Nu-mi vorbește, nu mănâncă. Nici măcar nu vrea să ne vadă, ochii ei albaștri sunt precum o furtună.
     Picioarele i-au fost aproape fracturate, dar poate să meargă, momentan, cu ajutorul cârjelor sau în scaunul cu roțile. Picioarele îi sunt învăluite numai în bandaje, dar continuă să suporte. Singură.

      Mi-aș dori să-mi sară la gât și să mă omoare decât să o mai văd atât de tăcută.

Îmi doresc să dau timpul înapoi.

     Pentru că el ne-a legat iubirea, iar tot el ne-o va lua.