a trecut un an de atunci, un an de cand viata lui s a schimbat brusc. mergeau sa o ia pe sora sa de la spital, pentru ca au fost anuntati ca fata va fi externata in sfarsit. la doar 8 ani, a trecut prin atatea. leucemia n a lasat o sa se bucure de copilarie asa cum ar fi vrut. a fost internata timp de o luna si jumatate , timp in care fratele ei mai mare i a dus dorul atat de mult. aveau o relatie foarte buna si in timpul sau liber, jimin se juca mereu cu ea. dar boala a avansat si fata a trebuit sa fie internata in alt oras.
dupa 6 saptamani, au externat o si cei 3 erau foarte fericiti sa o vada pe cea mica intr o stare mai buna.
Dar in timp ce se intoarceau acasa, din nou in formula completa, jimin s a uitat in telefon pentru cateva momente, ca mai apoi, sa nu si mai poata ridica privirea si sa nu fie in stare sa si vada familia din nou. era octombrie si o furtuna groaznica. tatal lui, s a uitat la Sue pentru o clipa, deoarece aceasta ceruse ajutor. n a fost atent la condus si.. si jimin a fost singurul care a ramas in viata. in fiecare zi de atunci, s a gandit doar ca daca nu s ar fi uitat in telefon, si ar fi fost atent la sora sa atunci cand fetii i s a facut rau..nimic din toate astea nu s ar fi intamplat. se invinovatea pentru tot dar intr un an, a inceput sa incerce sa se obisnuiasca sa traiasca asa.
cu o saptamana in urma, a implinit 16 ani si aniversarea sa n a mai fost niciodata atat de trista. dar n a simtit nevoia sa faca prea multe. statea la matusa lui acum. femeia nu era prea incantata ca jimin statea acum la ei. dar se purta deobicei de parca baiatul nici nu exista, iar pentru el era in regula , atata timp cat nu era certat mereu.
Min Yoongi. esti bine?! nu, nu era. capul lui durea mult prea tare acum. dar in timp ce bea cafeaua la un local retras, un tanar i a adus si restul comenzii si pe langa asta, l a privit atent "sunteti in regula?"
jimin i a lasat o pastila de cap si a fugit inapoi la munca. dar baiatul brunet si scund , cu pielea palida si foarte slab, i a atras atentia lui min yoongi.
jimin lucra pe toata perioada verii la o cafenea nu prea cunoscuta. astazi era abia prima zi de munca din acest an.
a servit ce mai avea de servit si apoi l a privit din nou pe baiatul blond caruia i lasase o pastila. acesta parea sa i faca semn.
-va mai pot ajuta cu ceva?
a zambit slab venind la masa sa. nu era o zi prea fericita pentru jimin dar totusi, el zambea mereu.
