Capitolul I

5 1 0
                                    

        Noaptea era perfectă. Mii de stele sclipitoare, cer senin, lună plină. Era seara pe care am așteptat-o mult timp pentru inspirație. Aveam nevoie de ceva nou, ceva inovator pentru povestea mea.
        Cu mintea împrăștiată nu am auzit și poate chiar am ignorat pașii ce se apropiau de mine. Am continuat să visez la povestea romantică din mintea mea. Totuși, când o mână rece mi s-a strecurat pe sub tricou am revenit cu picioarele pe pământ.

— Bebe? mi-a șoptit la ureche. Îm... Ce faci aici?

— Eu... Ăă... am zis încet în timp ce încercam să îi desprind mâinile.

— Nu. Să nu încerci să fugi iar de mine.

    Mi-am dat seama că mirosea a alcool. Asta mi-a dat o stare de panică mai mare. Dar nu puteam să plec mă ținea prea strâns, atât de aproape de el că i-aș fi descris perfect pieptul.

— Hei, lasă-mă! am șoptit apăstat. Cumva nu mai aveam nici voce. Plămâni abia mai țineau pasul și inima îmi bătea nebunește.

— Caty, scumpo, îmi zice și mă întoarce cu fața spre el, privindu-mă atent. Nu te las să pleci în nici un fel, a continuat.

     I-am privit chipul masculin, bărbia fermă și ochii negrii. Buzele lui pline se depărtau ușor în ritmul respirației. E perfect! am îndrăznit să gândesc.

     Străinul s-a aplecat spre mine într-o mișcare largă - lejeră - și  m-a sărutat. Am simțit un gol în stomac care mă făcea să mă simt confortabil și bine. Inima îmi bătea de două ori mai repede mărindu-mi starea de sufocare.

     Buzele lui s-au mișcat pe ale mele ridicând un alt gol în stomac. A continuat să se joace așa până am scăpat un mic suspin... sau geamăt, și am deschis gura. În acel moment m-a strâns mai puternic în brațe și sărutul lui a devenit mai apăsat parcă dorinduși să îmi strivească buzele.

— Să nu mai pleci, a șoptit printre săruturi aprinse.

     Încet s-a desprins de gura mea și m-a privit în ochi. L-am privit și eu, încercând să înțeleg ce tocmai mi s-a întâmplat. Primul meu sărut! Am simțit cum mă roşesc și mi-am plecat capul ca să nu mă vadă. El și-a așezat mai bine brațele în jurul meu și m-a ținut la pieptul lui o bucată de timp tot șoptind cuvinte drăgostoase în părul meu.

     Tot mă gândeam ce să fac. E clar că omul are o gagică cu care s-a certat, m-am gândit. Și se pare că din cauza beției m-a confundat cu ea, cu ,,Caty" după cum i-a zis mai devreme. Dar dacă îi spun acum poate chiar o să mă bată pentru că l-am lăsat să mă sărute... Of! Ce pot să fac!?

Te duc acasă, a șoptit clar, ferm.

      Vocea blândă combinată cu tonul bărbătesc mi-a dat fiori pe șira spinării.

— Ție frig? a continuat el.

— Nu foarte tare.

      Mă gândeam ce o să facă acum, pentru că eroul meu nu avea nici o haină sau hanorac pe care să mi-l dea. Însă mi-au înghețat toate celulele în mine când tipul și-a dat tricoul jos și m-a îmbrăcat cu el. În lumina clară a lunii i se vedea foarte bine abdomenul lucrat și pieptul lat. Am rămas pe jumătate paralizată în fața priveliștii.

      Când acesta s-a deschis într-un râs gros, bărbătesc, am simțit cum mă fac mică. A înnebunit? Cred că băutura își face efectul... Mi-am ridicat privirea și l-am privit în ochi, cel puțin atât cât am putut. Cred că e cu cel puțin douăzeci de melci mai înalt ca mine.

Unde te gândești?

— Ăm... Nu e nevoie să mă duci acasă. Nu aveam planificat o întâlnire cu tine seara asta așa că mi-am făcut alte planuri. O să dorm la o prietenă, dacă știi ce înseamnă o noapte a fetelor, am zis cu fruntea sus, cu tot curajul ce îl mai aveam.

       A mârâit nervos și mi-a dat drumul la mâna pe care a ținut-o până atunci într-a lui. M-am dat un pas în spate și i-am urat noapte bună, ignorând bustul gol.

— Maine la Mitza, la ora 13:00. Ai înțeles? a zis pe un ton autoritar.

— Da, bine. Ne vedem acolo. Îhâ. După ce scap de tine; ,,Adio, mamă!"

      Am mers câțiva pași cu fața încă spre el și abia după ce m-am asigurat de o distanță convenabilă între noi m-am întors la un mers normal.Gândurile îmi alergau mai repete ca picioarele. Mi-am ridicat capul să privesc cerul. Acum am acel ceva inivator la lucrarea  mea. O poveste născută dintr-un sărut străin.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Feb 19, 2022 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Sărut străin Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum