Introducere:
Bună, eu mă numesc Evelyn Clarck, sunt brunetă, ochi căprui, sunt înăltuță, timidă. Am 14 ani. Ador să mă dau cu skateboardul, așa mi-am făcut prieteni. Acum voi fi nevoită să îmi fac alții, deoarece mă voi muta.
Evelyn povesteste
-Mama, eu merg sa ma dau cu skate-ul!
-Singura?
-Mda.
-Iti vei face prieteni repede.
-Sper. Mi-e dor de ceilalti.
-Stiu, scumpo. Si...ce spui despre casa?
-E ok. Ce pot sa spun?
-Ma bucur ca iti place! Sa ai grija si nu sta mult.
-Bine, mama. Spun si plec.
Locuri noi, persoane noi, totul necunoscut. Imi inteleg parintii. Inteleg si de ce ne-am mutat. Merg pe skateboard pe un trotuar destul de aglomerat.
-Hei? Zice o fata bruneta cu suvite blonde.
-Cu mine vorbesti? O intreb uitandu-ma la ea. Statea pe o bordura. Se ridica si vine la mine.
-Da. Vroiam sa te intreb cat e ceasul.
-E 18:52.
-Mersi.
-Nu ai pentru ce.
-Eu sunt Kendra.
-Evelyn.
-Evelyn te pricepi cu skate-ul, nu gluma.
-Mersi.
-Si eu ma dau cu skate-ul.
-Pe bune?
-Aha. Vrei sa vi cu mine la rampa? La 19:00 e o intrecere.
-Desigur.
Wow, Evelyn, deja ti-ai facut o prietena.
O urmez pe Kendra, si vad rampele mari si multi tineri ce erau pe acolo, era plin, deabea daca aveai loc. Ma indrept spre rampe, dar Kendra ma prinde de mana.
-Nu acolo, e prea aglomerat! Ma trage de mana dupa ea.
-Wow!
-Stiu! Spune ea si imi zambeste.
Erau multe rampe si era asa de liber, erau doar cativa baieti si vreo trei fete. Isi intorc privirile spre noi.
-Kendra! Spune un baiat, care vine si o imbratiseaza pe Kendra si o saruta.
-Hei! Spune ea dupa sarut.
-Cine e ea? Intreaba baiatul aratand spre mine.
-Ea este Evelyn.
-Incantat. Spune si intinde mana spre mine. Eu sunt Luca.
-La fel. Spun si dau mana cu el.
-A inceput cursa? Intreaba Kendra.
-Nu. Blake nu a ajuns inca.
-Blake? Intreb eu.
-Un baiat, cel mai rau de pe aici. Spune Luca.
-E de treaba cand ajungi sa il cunosti! Spune Kendra.
-Si cati ani ai? Ma intreaba Luca.
-Eu am 14.
-Si eu. Spune Kendra. Luca are 17 si Blake la fel.
-Dar de ce ii spune-ti "Blake" asa il cheama sau? Intreb eu.
-Blake este numele de familie. Si ii spunem asa pentru ca asa i se spune pe aici.
-Si cine are tupeu? Intreaba Kendra.
-Tipul ala cu tricou rosu. Spune Luca aratand spre un baiat inalt, blond.
-Mereu faceti intreceri deastea? Intreb eu.
-Is pariuri sau ceva de genul. Pierzatorul plateste bine. Si toti vor sa se intreaca cu Blake, dar nimeni nu invinge.
-Mda, cam asa sta treaba pe aici. Spune Kendra.
-Papusile barbie nu au altceva de lucru? Spune Luca nervos aratand spre trei fete blonde, machiate si mai mult dezbracate decat imbracate.
-Ele cine sunt? Intreb eu uitandu-ma la ele.
-Ele sunt "fanele" lui Blake. Cea din mijloc, Betty, a avut o relatie cu Blake, dar nu a fost relatie pentru ca el a vrut-o doar in pat si a obtinut ce a vrut, iar acum ea nu ii da pace si de la un timp tot vine pe aici sperand ca o sa se impace cu el.
-Pai, ea cati ani are?
-Ea, 17. Dar e curva de pe la vreo 14-15 ani. Spune Luca uitandu-se dupa ea.
-Acum te uiti dupa ea? Intreaba Kendra punandu-se in fata lui.
-Doar ma uitam. Iubire, pot sa ma uit la o suta, ca tot pe tine te vreau.
Kendra il saruta, dupa care este chemata de o fata.
-Vin imediat!
-Ok. Spun eu si Luca.
-De cand esti cu Kendra?
-De aproape un an.
-Wow...sa va tina!
-Mersi!
-Si nu te deranjeaza faptul ca ea are 14 ani?
-Nu. Chiar deloc. M-a facut sa ma indragostesc ca un tampit de ea si acum doar ea conteaza pentru mine.
-Dragut.
-Si tu...nu ai vreo relatie?
-Nu.
-Pai?
-Pai nu am gasit persoana potrivita.
-O s-o gasesti tu candva!
-Mda...
-De cand te dai cu skate-ul?
-De 4 ani. Tu?
-De 9.
-Fumezi?
-Nu. Adica, rar mai trageam si eu cand stateam cu prieteni.
-Esti noua?
-Da.
-Pai aici simte-te ca la vechea rampa. Poti sa-ti rupi gatul, nu e bai, ca sunam noi la ajutoare. Imi spune Luca si incepe sa rada.
Rad cu el. Deja mi-am facut prieteni. Nu a fost greu chiar deloc. Mama avea dreptate.
