Artemis

capitolul 45

Au trecut deja trei luni de când am ales să rămân lângă Achim.

Și nici măcar în acest moment nu a reușit să mă facă să-l uit pe Samuel.

A reușit doar să devină mult mai suportabil.

Doar ieșirile cu Patrix îmi mai oferă un mic fragment din viata lui Samuel.

E precum acea gură de aer proaspăt.

Și astfel am aflat că domnul Angus a ales să-l angajeze.

Sufletul mi s-a umplut instant de căldură și mi-am înfrânat cu greu lacrimile .

Astfel mi-am propus să-l felicit pentru reușită.

Astea ar fi primele cuvintele pe care i le-as adresa după acea teribilă petrecere .

Iar în aceasta dimineața când privirile ni s-au întâlnit am avut impulsul necesar de a o face.

Însă Achim a reușit să strice totul cu simpla sa prezentă.

Aș vrea să alerg în brațele sale, să-i cuprind chipul în palme și să-i mărturisesc cât de mult mi-a lipsit.

E atât de prostesc să crezi că poți tine piept sentimentelor.

E prostesc să crezi că le poți controla și opri când îți tună ție.

E prostesc să crezi că poți scoate un om cu ușurință din inima ta.

Sau poate mă comport eu prostește, poate-s prea naivă să văd realitatea.

Dar la ce bună realitatea dacă el nu face parte din ea?

La ce-s bune sentimentele dacă nu le poți îndrepta spre persoana pe care o dorește inima ta?

Acum nici nu cred ca mai sunt în stare să disting realitatea de fantezie .

Drogurile sunt singurele ce mai reușesc să mă bine dispună și asta doar la petreceri.

În rest mi-am impus să nu consum.

Iar în fiecare nenoricită de zi ce a urmat m-am stins din cauza dorului pe care-l simțeam pentru el.

L-am privit cum evolua în fiecare zi în timp ce eu păleam.

După o lună jumate a venit cu un atractiv motor îmbrăcat complet intr-un echipament ce te făcea să întorci privirea după el.

Acum timpul liber dinaintea orelor nu și le mai petrece la țigară ci schimbandu-se în uniformă.

Vremea fiind călduroasă, lăsând în urma norii deși cât și ploile, am renunțat majoritatea la sacouri ba chiar înlocuind cămasa tipică din uniformă.

Astfel nu au putut să nu-mi atragă atenția tatuajele pe care și le-a făcut.

Aș fi vrut să-mi delectez privirea mai mult asupra lor, să pot distinge ceea ce scrie .

Privirile pe furiș au ajuns să facă parte din rutina mea.

Privindu-l din umbra si imaginându-mi cum îl ating.

Mușchii acum i se mulează diferit pe tricoul alb dar și venele de pe brate au devenit mai proeminente.

Iar după o scurtă conversatie cu Patrix am aflat că s-a apucat de sala aproape imediat după ce a primit primul salariu, luând și suplimentele necesare.

Samuel ce a pășit pentru prima dată în curtea liceului, purtând după bunul plac această uniformă ponosită o să rămână în continuare atrăgător însă Samuel cel de acum reprezintă pur și simplu fanteziile intunecate ale tuturor fetelor.