Candva,demult,in taramul de mijloc,s-au nascut doi gemeni.Fizic,se asemanau foarte mult,dar in partea spirituala..lucrurile stateau altfel:
Unul era bun,celalalt rau;
Unul calm,celalalt razvratit;
Unul inimos,celalalt egoist;
Copilaria lor s-a desfasurat intr-o continua rivalitate la fel ca si restul vietii, pana intr-o zi de vineri treisprezece,cand au parasit aceasta lume,tot impreuna.Spiritele lor au fost purtate de vantul rece al toamnei cautandu-si linistea,pana cand,intr-un final,se izbesc unul de celalalt.
In linistea dupa-amiezii,o bubuitura cutremura vazduhul.Gramezi negre de nori acopera cerul.Din norii negrii,parca vestind apocalipsa,se ridica doua siluete,ca si vestitii titani,unul arunca cu foc,celalalt cu apa.Fulgerele brazdeaza cerul,in incercarea siluetei de a-si lovi dusmanul.Acesta se apara,aruncand valuri de apa,care se sparg in cer,si cad pe pamant,acoperind tot taramul de mijloc.Natura tresare.Vietuitoarele se ascund in cuiburile lor,privind urgia.Lupta continua.Fulgere,bubuituri,sageti de apa...ma intreb,oare se vor opri vreodata?Cand deodata a aparut El.Era maret si stralucitor.Cele doua spirite s-au speriat si au fugit,iar maretul a ramas pe cer,revigorand lumea dupa acest razboi.
Vietuitoarele au iesit din adaposturi,multumind maretului soare!
*Multumesc ca ati citit compunerea.Aceasta este mai speciala fiindca eu m-am nascut intr-o zi cu furtuna ^_^
CITEȘTI
Natura....cum o vad eu
De TodoNatura,fara sa ne dam seama este o parte din noi,dar ca si orice alt om,natura are si ea sentiment....furie,tristete,veselie.....omul are o mie de fete,poate fi trist sau vesel,furios sau calm.Daca stam si ne gandim,natura functioneaza la fel...asa...