DINTOTDEAUNA-Vol II

12

Trecuseră deja 2 luni de când Aurora născuse. Teo era un băiețel foarte drăgălaș și cuminte. Viața ei și a lui Q chiar se schimbase pentru totdeauna. Cel mai greu era pentru ea că nu putuse să le zică părinților,de fapt acest secret o copleșea. Singurul care știa era Damian, care chiar venise în vizită , aflaseră până la urmă și Lay cu Mia care fuseseră șocați de-a dreptul trezindu-se cu un nepoțel, până și ei își făceau griji acum de ce vor face Nick si Aster când vor afla. Poate cu Aster era ușor însă cu Nick știau și ei ca nu va fi prea ușor, mai că se temeau pentru fiul lor.

Pentru că Aurora nu mai fusese acasă de atâtea luni Aster și Nick erau îngrijorați, simțeau că ceva nu e bine, le era dor de ea așa că se hotărâseră să meargă ei la ea.
Pentru că era week end și nu o găsiseră la bază cineva le spusese că sunt la mall împreună cu câțiva prieteni, așa că se îndreptau spre mall.

-Aurora! Spuse Aster când o zări.

-Mami, ce faci aici? Tati? Simțea cum emoția o cuprinde, era împreuna cu Q și Aron cu Eva.Theo era în cărucior lângă ei. Ce făcea acum?

-Am vrut să îți facem o surpriză, ne era așa de dor de tine. Bună Q.

-Bună ziua doamnă Miller. Domnule . Spuse Q crispat.

-Aron și Eva. Se prezentară cei doi.

-Am auzit despre voi. Spuse Aster încântată. Pari diferită draga mea, ne-a fost așa dor de tine. Și băiețelul asta așa drăgălaș cine este?

-E..e copilul lor. Q se uită speriat la ea, se gândea că sigur dădeau din lac în puț, nu era o idee bună.

-Al meu? Spuse Aron speriat și el. Da da al meu și al ei.

-Vai e așa dulce. Cum îl cheamă?

-Păi..Teo.

-Să vă trăiască.

Doar Aron se întreba în acel moment și Eva dacă chiar ei erau cei nebuni din toată situația asta. Era hilară.

-Mulțu..mim! Spuse Eva.

-Ciudat..aduce cu Quentin..și pare că are ochii tăi Aurora. Lui Nick ca de-obicei nu îi scăpa nimic. Se întâmpla ceva dubios aici. Era clar că toți ascundeau ceva. Copilul asta nu aducea deloc cu părinții lui, putea jura că avea aproape zâmbetul Aurorei când fusese mică și îi amintea foarte mult de amicul lui Lay sau Quentin când fusese mic.

Amândoi încremeniseră. Intr-adevăr și cel mai orb putea observa că copilul era un Miller sau un Black. Aducea foarte mult cu Quentin.

-Eh vi se pare..e tot Eva. Spuse Aron. Dar nu semăna deloc cu ei. Ce ar fi să mergem noi puțin să ne plimbăm pe aici cât vorbiți voi . În același timp dând de înțeles că farsa trebuia să se termine.  Eva prinse căruciorul pentru că Aron se temea să-l atingă. Dar copilul începuse să țipe atât de tare că Aurora abia se abținu să nu îl ia .

-Așa mai face, nu-l luați în seama. Spuse Aron încercând să mimeze un zâmbet.

După ce plecară cei patru merseră la o cafenea unde Nick privea bănuitor iar Aurora se tot scuza de ce nu a venit acasă. Quentin aproba tot ce spunea ea deși nu-i plăcea că trebuie să mintă, fusese mereu serios, nu era ca și cum ar fi lăsat-o pe ea si copil dacă spuneau adevărul. Îi iubea pe amândoi nespus de mult iar Nicolaus nu ar fi putut să-i despartă nici dacă ar fi vrut.
După vreo 30 de minute lui Q îi sună telefonul.

-Da, vorbește clar să te pot înțelege. De ce urli așa. Ce ai făcut? Se ridică Q speriat și nervos. Cum adică l-ai pierdut?

Toți observară cum Q se îngălbenise la față și era panicat.