Levanter

Capitolul 5

!!capitolul acesta va avea scene explicite (două mai exact), așa că voi pune ⛔TW⛔ atunci când acestea vor începe și când se vor termina.!!

Trecuseră deja trei luni de când Jisung s-a mutat împreună cu Minho.
Împărțeau treburile, Jisung ajutându-l pe Minho în grădină și la florărie.
Timpul trecea destul de repede, așa și relația lor trecea de la un stadiu la altul, Minho nemaiputând să se lupte împotriva sentimentelor lui față de Jisung, continuând să facă avansuri cu el imediat cum avea ocazia.
"Neața!" Spune Jisung somnoros în timp ce pășea în bucătărie. Minho stătea pe scaun, micul-dejun fiind deja pregătit.
"Neața Hanji!"
Băiatul se așeză pe scaun pentru a mânca împreună. După ce au terminat, a luat vasele pentru a le spăla.
În timp ce Jisung stătea în fața ghiuvetei, Minho s-a ridicat de pe scaun și s-a apropiat de tânăr mâinile lui fiind înfășurate în jurul taliei băiatului.
"Jisung, ai terminat?"
"Mhm" mormăi el.
Minho îl întoarse pe Jisung invers, acum fiind așezați față în față.
"Ji, te voi săruta. Dacă nu vrei, ai timp să pleci până număr la 5" Minho își puse mâna pe bărbia tânărului și îi ridica privirea în sus. Jisung avea obraji roșii.
Cel mai în vârstă a început să numere în timp ce se apropia din ce în ce mai mult de fața lui Jisung.
"Unu...doi...trei...pa-" nu apucă să termine când deodată Jisung ridică mâinile și îl prinse pe Minho de cap, în timp ce buzele lor se atingeau. După câteva secunde, cei doi s-au despărțit, uitându-se unul la altul acum.
"Nici nu ști ce ai făcut." Spuse Minho în timp ce îl trase pe Jisung într-un sărut mai profund. După o perioadă, mâinile lui Minho s-au strecurat pe sub bluza lui Jisung, urcând încet spre pieptul acestuia.
Când cel mai tânăr a încercat să spună ceva, Minho a profitat de ocazie pentru a-și strecura limba înăuntru.
Sărutul nu s-a oprit până când cei doi au rămas fără aer. Erau așezați unul lângă altul acum, frunțile lor fiind lipite.
"Ji, te plac." Spune Minho deodată. Ochii lui Jisung s-au mărit la cuvintele auzite, în timp ce obrajii i se înroșiră și mai mult.
"Oh Doamne, Min ce ți-a luat atât?" Îi răspunde Jisung, sărutându-l încă odată pe cel mai în vârstă.
"Să înțeleg că și tu mă placi?"
"Da Minho, normal că te plac. Nu ți-ai dat seama încă?"
"Voiam doar să fiu sigur."
Minho îl luă pe Jisung în brațe așezându-l pe mobilă.
"Asta însemnă că ești predispus să fi într-o relație cu mine?"
Jisung chicoti la băiat."Normal că sunt."

A trecut o săptămână de când cei doi au început o relație oficială, deși nu multe lucruri s-au schimbat între ei.
Erau așezați pe canapea. Minho stătea pe spate iar Jisung pe pieptul lui citind o carte. Una dintre mâinile lui Minho îi mângâia stomacul celui mai tânăr de parcă ar căuta ceva. După o vreme mâna acestuia a ajuns sub cămașa lui Jisung în timp ce urca în sus și jos.
"Minho" spuse Jisung pe sub răsuflare.
"Oh, îmi pare rău n-am vrut să-" răsună Minho, crezând că la făcut pe Jisung inconfortabil.
"Nu min, e în regulă.... dacă vrei să mă atingi o poți spune." Remedie Jisung situația în timp ce urechile îi deveneau roși.
Minho nici nu se gândi de două ori și îl ridică pe băiat în sus, mergând direct în dormitor. Îl aruncă pe băiat în pat, îndepărtând cămașa de pe corp.
"Dacă vrei să mă opresc, spune-o acum, altfel nu mă voi putea opri mai târziu."
"Este în regulă Min, te rog continuă..."
Minho începu să îl sărute încet pe tânăr, plasând sărutări mici de pe frunte până pe gât, mergând din ce în ce mai jos.
Când Minho a ajuns aproape de șoldurile băiatului ridică privirea. Nu îi venea să creadă că în curând îi va fura inocența iubitului său, care era așezat acum sub el.
"Ji, putem să o facem acum?"
Jisung nu zise nimic, în schimb dădu din cap afirmativ.
"Am nevoie să aud in răspuns. Vreau acordul tau."
"Este în regulă Min, doar fă-o odată."
⛔ TW⛔
Minho îndepărtă pantalonii lui Jisung imediat cum auzi ceea ce își dorea, și începu să îi maseze umflătura creată de el.
Singurele zgomote care se auzea acum în camera erau respirațile celor doi.
Minho duse mâna între coapsele lui Jisung după care împinse un deget înăuntru, pentru a-i fi mai ușor să intre. După o perioadă îl introduse și pe al doilea.
"Min, t-te rog..."
Minho a înțeles imediat ce își dorea Jisung.
"Ji, trebuie să fac asta altfel te va durea, și ultimul lucru pe care mi-l doresc este să te rănesc."
Minho continuă cu degetele până când era sigur că poate intra în Jisung.
După o perioadă scurtă își dădu cămașa și pantaloni jos. Se uită atent la Jisung încă odată și apoi intră în el. Sudoarea îi cădea pe față, părul lui Jisung, acum crescut, fiind ciufulit în timp ce Minho începuse să îl penetreze.
"La naiba Ji, mă faci să o iau razna.."
Minho avea dreptate, Jisung chiar îl făcuse să o i-a razna chiar din prima zi în care s-au cunoscut. El știa că tânărul urma să îi schimbe viața, dar nici în o sută de anii nu se aștepta ca Jisung să se afle acum sub el în timp ce făceau dragoste.
Minho continuă să intre și să iasă din Jisung până când simți că se apropie de climax.
"Min, cred că am sa..."
"Da Ji, și eu.."
Nu dură mult și cei doi veniră împreună, substanța lipicioasă fiind acum întinsă pe abdomenul lui Jisung.
⛔TW⛔
Minho se aplecă către băiat și îl sărută pe gât lăsând în urma lui câteva puncte roșii, apoi se aruncă pe pat lângă el.
"Min, acum trebuie să cureți totul, știi asta nu?"
"Voi spăla mai târziu cerceafurile, acum vreau să stau cu tine." Îi răspunde celui mai mic și apoi îl trase mai aproape pentru o îmbrățișare.
"Nu mă refeream la asta" zise Jisung în timp ce se bosumfla "ce vei face cu mine acum? Nu cred că pot merge."
"Atunci nu avem de ales decât să facem duș împreună." Îi răspunde Minho în timp ce un zâmbet se forma pe chipul lui.
"Offff, ce tragic!" Zise Jisung pe un ton sarcastic.
"Super tragic, va trebui să te car în brațe până acolo."
"Mda, exact ca pe o prințesă."
După mai multe conversații, Minho la luat pe Jisung în brațe și la dus în baie. Acolo acesta la ajutat să se curețe după care la așezat pe canapea, întorcându-se înapoi pentru a se spăla. Pe urmă s-a dus să schimbe cerceafurile patului cu un set nou.
Întorși înapoi în pat, cei doi s-au pregătit de culcare, Jisung fiind așezat peste pieptul lui Minho ascultându-i bătăile inimii. Nu știa de ce dar asta îl făcea să se simtă în siguranță, ca și cum toate problemele lui au dispărut. El nu voia să-l piardă pe Minho, nu voia să fie părăsit, doar gândul la asta îi făcea inima să se sfărâme în mii și mii de bucățele.
"Minho, te rog să nu mă părăsești, nu mă lăsa singur!"
"Ji, ce-ți veni? De ce te-aș părăsi?"
"Nu știu, dar în cazul în care te-ai gândit să o faci, te rog, nu o fă!" Îi răspunde Jisung pe un ton ușor supărat în timp ce mâna lui strângea din ce în ce mai tare tricoul lui Minho.
"Ji, nu știu de unde ți-a venit ideea asta, dar nu te voi părăsi nici dacă ar fi sfârșitul lumii." Răspunde Minho calm în timp ce îi luă mâna lui Han ducând-o spre buzele lui sărutând fiecare deget în parte. "Nu cred că am fost destul de înțeles Ji, eu am nevoie de tine mai mult decât ai crede tu că am. Dacă nu ai fi tu eu aș fi continuat să fiu omul ăla deprimat a cărui viață se rezuma doar la a trăi, nimic mai mult." Continuă Minho să îi sărute mâna, după care lăsă un pupic mic pe fruntea lui Jisung.
"Îmi pare rău dacă ți-am dat impresia că te voi părăsi, dar să îți fie clar că eu nu te voi lăsa niciodată să pleci. De acum încolo tu ești al meu și eu sunt al tău. Eu sunt tu și tu ești eu. Lucrurile mele îți aparțin ție și așa mai departe."
"Nu Min, nu ai dat niciun semn dar am vrut doar să ști că am nevoie de tine. În momentul dat tu ești singura mea sursă de fericire și nu aș suporta să rămân fără tine, din cauza asta te-am rugat să nu mă părăsești." Răspunde Jisung în timp ce ochii începeau să scape câteva lacrimi. "Nu cred că aș putea rezista faptului că într-o zi mă vei părăsi..."
"Ji, ți-am zis deja, nu te voi părăsi niciodată așa că nu te îngrijora. Mai bine te-ai culca. Ești destul de obosit așa că nu te mai consuma pentru un motiv inexistent." Continuă Minho să îl asigure pe băiat că nu va pleca nicăieri. Și chiar nu o va face deoarece lumea lui depindea de existența lui Jisung.

A doua zi, Minho a decis să îi facă o surpriză lui Jisung așa că a pregătit micul-dejun și i la servit acestuia în pat.
"Ji e timpul să te trezești."
Jisung mârâi puțin după care deschise ochii.
"Min? Ce se întâmplă?"
"Ți-am adus micul-dejun, ridică-te."
"Mulțumesc, dar nu trebuia să te deranjezi și să îl aduci aici."
"Nu e nimic, așa că mănâncă odată, trebuie să mergem la florărie."
Jisung era acum un fel de angajat al florăriei, mereu îl ajuta pe Minho cu toate treburile, deci practic el lucra acolo.
După ce au mâncat și s-au pregătit, cuplul a mers direct la florărie, deși nu aveau mulții clienți din cauza sezonului rece, dar totuși ei trebuiau să meargă.
Au deschis florăria, au avut câțiva clienți însă deja venise timpul pauzei.
Minho plecase cu un gând de acasă, și avea de gând să îl facă realitate. Imediat cum a pus semnul de pauză pe ușă, s-a dus direct în camera din spate unde erau depozitate alte florii. După o perioadă acesta strigă la Jisung să vină la el.
"Ji vino puțin, am nevoie de ajutor cu ceva!"
"Vin acum!"
Imediat cum deschise ușa acesta a fost tras înăuntru, ușa fiind închisă în urma lui. Nici nu a apucat să proceseze bine totul că deja era întins pe o masă înconjurat de florii în timp ce Minho îl săruta intens. Sărutul se adâncea din ce în ce mai mult. Minho începu să îi muște buza lui Jisung după care se aplecă pe gâtul acestuia, mușcând în același loc unde rămăseseră punctele roșii din noaptea trecută.
⛔TW⛔
În timp ce Minho îi desfăcea cămașa lui Jisung, tânărul începu să își miște partea de jos, făcându-se încet de partea intimă a iubitului său.
"Ji mă faci să o iau razna."
"Asta e și ideea, vreau să te fac să o iei razna, să fi înnebunit după mine." Răspunde Jisung în timp ce mâna lui ateriză pe pieptul lui Minho, desfăcâd nasturii acestuia pe rând. "Vreau să mă faci să îți strig numele Minho, poți să faci asta nu?"
Minho rămasă puțin uimit. Nu înțelegea cum iubitul lui rușinos reușise să spună asta. Nici măcar nu mai putea gândi limpede, tot ce își dorea acum era să îl penetreze pe Jisung cât mai repede.
"Ji, ți-ai făcut-o cu mâna ta."
Nici măcar nu îl lăsă pe tânăr să mai spună ceva că deja îi dăduse hainele jos. Admiră o mică perioadă trupul plăpând al iubitului său plasând sărutări mici pe tot corpul acestuia, după care împinse un deget în partea inferioară a acestuia.
Trecu puțin timp și îl împinse și pe ce-l de-al doilea deget. După ce la lubrifiat bine pe tânăr, Minho a întrat în el fără a mai da vreun semn, luându-l pe Jisung prin surprindere. Acesta a început încet doar pentru a se acomoda mai bine în băiat după care a schimbat ritmul într-unul mai rapid.
Cum simți că viteza creștea, Jisung și-a prins mâinile de bicepși lui Minho, în timp ce gemetele lui deveneau din ce în ce mai auzibile.
"Min..." Jisung nici măcar nu mai putea termina o proporție din cauza plăceri.
Minho simți că se apropie de climax așa că a început să crească din nou ritmul făcându-l pe Jisung să își dea ochii peste cap.
Nu dură mult și aceștia au venit într-un final. Minho își scoase membrul din cel mai tânăr după care se uită către iubitul său. Simțea cum devenea din nou greu doar privindu-l stând întins pe masă cu părul ciufulit și câteva petale care erau căzute peste corpul lui. Dacă nu erau la florărie, ar fi început o altă rundă, dar trebuiau să se întoarcă înapoi la treabă.
⛔TW⛔
"Ji, nici măcar nu îți dai seama de ceea ce îmi faci." Spuse Minho în timp ce luase un prosop curat pentru a-l curăța pe tânăr și pe el însuși.
Când a terminat, la ajutat pe Jisung să se îmbrace, însă după ce s-au pregătit Jisung rămăsese pe masă, întins într-o parte.
"Min, nu vreau să stric momentul, dar mă doare spatele și... ști tu... parte aceea...."
"Oh... atunci lasă-mă sa te ajut." Îi răspunde lui Jisung în timp ce îl luă în brațe. L-a dus în partea principală a florăriei așezându-l pe o canapea.
"Rămâi aici până vom pleca, mă ocup eu de restul."
Și așa a și fost. Minho a avut grijă de florărie, închizând mai devreme azi din cauza unei "probleme", aceea fiind iubitul său care se văita de spate, dar nu l-a deranjat deoarece știa că el era cauza acelei dureri... asta până când a trebuit să îl care în spate până acasă.

*A/N: Da știu că s-au întâmplat multe și că lucrurile merg prea repede, dar capitolele sunt destul de lungi și nu vreau să vă plictisesc, plus că deja am o idee pentru un ff nou însă nu îl voi începe până nu îl termin pe acesta.
Știu că scenele alea nu au fost atât de explicite dar am decis să pun TW în caz că cineva se va simți incomod dacă le va citi.
Mulțumesc tuturor celor care au ajuns până aici!!*