DINTOTDEAUNA-Vol II

13

Însfârșit apele se liniștiseră, Aurora se simțea împăcată și ușurată că în sfârșit nu mai trebuia să mintă și să ascundă lucruri de părinții ei și era bucuroasă că acceptaseră situația, fuseseră mai degrabă supărați de faptul că pierduseră niște etape importante din viața ei decât de întâmplare în sine. Toți îl îndrăgeau pe Theo și deși lui Nick îi era greu să recunoască se simțea ușurat că cel care avea să își împartă viața cu fiica lui prețioasă era Q, știa că acesta e un bărbat cu capul pe umeri, serios și asta îl mulțumea, dar cel mai mult îl mulțumea că acesta nu-l moștenise pe prietenul lui Lay, atunci poate se mai gândea de două ori.

- Pot să deschid ochii acum? Ce se întâmplă?

-Ai puțină răbdare. Nu poți?

-Q dacă e iar o cină gătită de tine, trebuie să îți zic adevărul.

-Adică?

-Adică alăptez știi.. și am nevoie de mâncare bună..și..

-Serios prințesă? Chiar îmi zici acum că nu gătesc bine?

-Scuze..dar te iubesc știi nu? Apreciez gestul.

-Sunt sigur! Chicoti Q, dar nu e vorba de mâncare.

-Atunci l-ai dus pe Theo la bunici? Mi-ai organizat o noapte romantică? Nu mai puteai avea răbdare?

-Shh, stai așa..și te rog taci.

- Q nu am chef de fanteziile tale..

-Aurora..

-Dacă mă asiguri că fără copii, nu-l mai vreau pe al doilea.

-Auroraaa..deschide ochii.

-Ce faci? De ce sunteți toți aici? Q de ce m-ai lăsat să zic prostii. Aurora roșii și îl lovi ușor în umăr. De ce te așezi? Q ..nu e ce..

-Deși nu e despre a face copii. Râse Q, e despre ceva ce îmi doresc să fac de mult. Ai spus că nu te măriți niciodată totuși eu m-am gândit să te cer. Te iubesc, te-am iubit defapt mereu doar că mi-a fost frică mie să accept că asta ar merge. Totuși a fost cel mai bun lucru care mi s-a întâmplat vreodată așa că deși e doar simbolic vreau să fac totul cu tine. Te iubesc, vrei să fii soția mea? Să îmbătrânim împreună? În schimb eu îți promit că o să fiu al tău toată viața. O să te protejez pe tine și copilul nostru pentru totdeauna și o să vă iubesc necondiționat, deci dacă tu mă vrei așa cum sunt îs dispus să sacrific totul oricând pentru tine. Deci vrei să fi soția mea?

-Q ..Da vreau, te iubesc. Simți cum lacrimile îi curg ușor pe obraz și deși zisese ce zisese își dorea să se căsătorească cu Q, își imaginase mereu nunta cu el, viața cu el iar acum le avea. Dumnezeu chiar o iubea și îi ascultase toate dorințele.

-Vai Q ce siropos..era să mi se facă rău! Zise Aron

- Nu credeam că trăiesc să o văd și pe asta. Zise și Matt

-Tăceți! Ziseră Eva și Kate la unison

-Totuși cred că noaptea asta va fi una cu năbădai. Rase Aron. Tare mă tem că îl vor face și pe al doilea la cum se privesc.

-Taci, nu fi idiot, te privește tac-su urât.

- Tipul nu seamănă cu cineva din poza de pe holul academiei? Zise Eva

- Ți-se pare. Ție toți îți seamănă cu cineva. Spuse si Kate

-Asta nu erai tu?

-Nu. Și râseră amândouă.

-Felicitări! Spuse și Damian. Se pare că acum ești convins că este al tău. Chicoti el.

-Ce? Zise Aurora

-Nu e nimic. Se uită Q urât la Damian.

-Era doar o glumă, o glumă.

-Să fiți fericiți! Și la al doilea nu vreau să îmi mai iau șoc.

-Mulțumim de grijă!

-Ce să zic asta fac mereu mă îngrijorez, deși sunt puțin trist că m-ai trădat Q.

-Păi ce să zic? Nu mai sunt așa tânăr ca tine. Sau poate nu am vrut să scape. Rase el. Au asta pentru ce a fost.

-Doar așa. Te iubesc. Și îl sărută scurt pe buze.

-Și eu te iubesc, prințesă.

-Yac, cred că mai bine mă retrag.

După ce toți îi felicitară pentru logodnă și petrecerea cererii se terminase. Se retraseră în cameră la Theo.

-Nu-i așa că e minunat?

-Da și este al nostru..șopti Q fascinat. Micuțul Theo dormea liniștit iar genele lui lungi se vedeau răsfirate pe ochișorii închiși.

-Seamănă cu tine când dormi. Râse Q

-Are nasul tău. E așa drăgălaș.

-Păi ce pot spune? Sunt al naibii de frumos. Rasul nu întârzie să apară.

-Uite câte stele sunt în seara asta pe cer!

-Cred că tu ești cea mai strălucitoare!

-Nu fi lingușitor, nu îți stă în fire. Hai pe balcon să le vedem mai bine.

Își lăsă ușor capul pe umărul lui. Putea zice că viața se așezase perfect. Reușise să termine primul am de academie. Luaseră un mic apartament în apropiere și își puteau vedea în sfârșit de viața pe care ea mereu și-o dorise dar nu crezuse că o poate avea, nu cu el cu Quentin pe care îl iubise o viață întreagă iar ce nu știa ea era că și el își dorise mult asta doar că îi fusese greu să recunoască, se temuse dar adevărul era că o iubea pe Aurora dintotdeauna.

                                   Sfârșit!

Am decis să închei aici pentru că timpul nu îmi permite momentan să scriu. Am foarte mult de lucru și paralel și de învățat pentru că din păcate sunt într-un domeniu unde examenele sunt la ordinea zilei.

Poate e prea brusc finalul și scurt dar totuși am vrut să închei și să nu las treaba neterminată și poate voi reveni cândva pentru a edita și rescrie părți sau poate un epilog.

Îmi cer scuze și apreciez că a-ți ajuns
până aici. Mulțumesc de răbdare