Suflete Amare

capitolul 2

          Nu am știut niciodată cine este tatăl meu.
De fiecare dată  când o întrebam pe mama despre tata schimba repede subiectul.Știu doar că îl cheama Sebastian și că avea ochi albaștri, ca și ai mei. Nu știu unde trăiește, dacă are copii, dacă este căsătorit, nimic.
          Mama a spus ca ea m-a crescut, nu tata ,așa că nu se merita să știu cine este. Câteodată mă gândesc dacă tatal meu știe măcar că exist, daca știe că are o fiică care vinde droguri ca să se întrețină. Cred că nu.
Mama a mai avut iubiți, dar relațiile lor nu țineau mai mult de 2-3 luni.
          Ea nu era tipul de persoană care să aibă nevoie de foarte multă iubire. Cred că iubitul potrivit din punctul ei de vedere era un moș bogat care să ne scoată din sărăcie, care să moara rapid și să ne lase nouă toată averea sa, dar nu a avut noroc de așa ceva.
          Mama a fost diagnosticată cu o boală cardiovasculară când eu aveam 13 ani. Pe atunci eram stabili cu banii. Mama muncea, eu mă duceam la școală , era o viață normala, pe care boala a distrus-o.
           Primul an, boala nu a fost atât de gravă, aveam medicamente si căldură. Dar după 2 ani de la descoperirea bolii mama a început să se simtă din ce în ce mai rău, medicamentele s-au scumpit, mama nu mai muncea, avea concediu medical,dar primea foarte puțini bani. Nu știam la cine sau la ce să apelez, aveam doar 14 ani.
          Ce am facut a fost cel mai rău lucru pe care l-am facut dar avem nevoie urgent de medicamente așa că am furat din mai multe farmacii. Mama nu
m-a întrebat de unde sunt medicamentele, cred că era fericita că a scăpat de durerile de cap și febră.După o lună de tratatament a început să se simtă din ce în ce mai bine așa că s-a angajat la un magazin.
           Mama este un un suflet liber, creativ și iertător.Nu prea îi păsa de consecință, voia să trăiască la maxim fiecare secundă. Cred că asta a adus-o în acest stadiu.
          După părerea mea, când era tânără mama era fana aventurilor de o noapte, a petrecerilor și a distracției, până a rămas însărcinată cu mine. Eu
i-am scricat planul. Din cauză că a rămas însărcinată nu a putut să termine facultatea deoarece nu avea cu cine să mă lase, nu avea bani de bonă, și nu voia să mă dea spre adopție, așa că s-a ales cu o fiică.
          Când eram mica mama îmi spunea că semănam foarte mult cu ea din copilărie, când m-am uitat la niște poze cu ea s-a dovedit că semănam izbitor de mult.
          Amândouă avem păr blond, picioare lungi, o talie frumoasă, pistrui, forma feței în formă de inimă. Doar culoarea ochilor era diferită.
         Relația cu mama era una bună. puteam discuta liber despre orice, ea mă considera un adult, chiar dacă aveam doar 16 ani, aproape 17. Adică eu o îngrijeam, nu ea pe mine așa că era cam normal să mă considere un adult.
          Dintr-o dată ceva mă trezește din visat.Sunetul clopoțelului. Eu nu mâncam la cantină, nu îmi permiteam, așa că mâncam după un copac, în liniște , singură cu  pachețelul pus de acasă, adică un măr.
          Pornesc spre liceu fără nici un gram de chef de biologie. Biologia nu se numără printre materile mele preferate, acest lucru făcând cheful meu să scadă sub 0.
          Ajung în clasă și mă așez în locul meu obișnuit, lângă geam.
          Profesorul intră în clasă și începe să își predea lecția, când deodată aud in boxe:
          -Eveline Adams este chemată în biroul directorului. Eveline Adams este chemată în biroul directorului! spune vocea.
          Cu si mai puțin chef de viață îmi adun lucrurile și mă îndrept spre biroul directorului
întrebându-mă ce am făcut pentru a fi chemată.