Prolog

47 5 0
                                    

01:00
Nu era vreo diferenta daca tin ochii inchisi sau deschisi.Aleg cat ma tin picioarele ca sa scap odata. Nu mai are rost sa traiesc.Este asa ciudat ca am avut incredere in oamenii de langa mine. Toti sunt niste mincinosi.

Acum imi doresc doar sa ma gaseasc lupii si sa ma sfasie.

Cred ca au trecut cam doua ore de cand am disparut.Nu prea cred ca-si face nimeni griji pentru mine.

Continuam sa alerg.Mi-am simit corpul zdrobit de un copac.M-am ridicat ai am continuat.

Lacrimile imi curgeau siroaie pe fata. Sau poate era sange. Nu puteam sa-mi dau seama. Stiu ca am dat cu capul de un copac si s-ar putea sa fiu toata plina de sange .

Mi-am amintit ca am telefonul la mine. L-am scos rapid din buzunar si am pornit blitul. M-am oprit pentru un minut pe loc si mi-am pus mama la gura. Hainele mele erau rosii. Nu am crezut ca m-am ranit asa de tare. Dar nu simteam durerea.

Am inceput sa merg in fata. Nu stiam unde o sa ajung.

M-am uitat la telefon si am vazut ca aveam peste 30 de apeluri pierdute, iar telefonul continua sa sune. Erau ei. L-am inchis rapid si mi-am continuat drumul

Era in zadar. Nu stiam unde merg. Am stins blitul si m-am intins le jos.Iarba era asa de rece. Mi-am inchis ochii si ascultam linistea padurii in care eram acum prinsa.

Acum toata viata imi trecea prin fata ochilor.Toate lucrurile ingrozitoare care mi s-au intamplat. De ce?! De ce mie?! Ce am facut asa de rau?! Mersu am fost o fata cuminte. Am ascultat de parintii mei. Faceam tot ce mi se spunea. Vorbeam doar cand eram intrebata. Invatam bine la scoala.

Tot ce am patit, oare meritam asta?!
.
.
.
Dupa cateva ore
Afara era deja lumina dar nu in totalitate. O silueta se apropria de mine. Imi auzeam numele strigat intruna.

Mi-am deschis ochii brusc.Spre surprinderea mea nu era cine ma asteptam eu sa fie.

-Marzia?! Oh doamne esti bine? Ce naiba cauti tu aici?!

-Mhhmm. Nu. Adica da. Sunt bine. Tu ce cauti aici?m-am balbait eu

-Pai aici locuiesc...

-Ce?! Cum aici? In padure?am tipat eu ridicandu-ma in genunchi.

-Da, am o casa mare mai incolo. Deobicei imi place sa ma plimb pe aici.Deci, totusi, ce dracu cauti aici?

-Pai este o poveste lunga.

-Daca vrei poti veni la mine si o sa-mi explici tot acolo.spuse el zambind.

-Mersi, chiar am nevoie sa vorbesc cu cineva.

M-a ajutat sa ma ridic si ma privi ciuadat. Probabil se mira de ce sunt plina de sange.

Am mers putin pana am ajuns in fata unei porti imense. El mi-a deschis-o si am intrat intr-o curte gigantica. Erau copaci si flori peste tot. Arta asa frumos. Era si o fantana pe acolo. In spatele ei era casa lui. Mai bine zis palatul lui. Era asa de..regal cred. Dar nu era un palat obisnuit. Era mult mai negru. Dar arata bine

Cred ca am fost prea distrasa de frumusetea locuinte lui, incat nu am bagat de seama cele doua masini spendite care erau parcate langa una dintre gradini. Masinile astea imi era asa de cunoscute, insa nu stiu de unde.

Cand am ajuns in fata usii l-am intrebat daca e singur acasa.

-Amm, nu chiar.

-Parintii tai sunt acasa?!am spus panicata. Daca ma vedeau asa. Probabil m-ar fi dat afara din casa.

-Nuu. Parintii mei sunt plecati mai mereu.

Am expirat usurata. M-am uitat din nou la hainele mele. Nu parea ca e sange. Parea ca asa e facut tricoul...rosu. Pantalonii mei erau negri deci nu se observa. Geaca de piele la fel. Iar conversii negri nu pareau sa fie afectati.Mi-am luat cateva suvite de par si mi le-am pus grijuliu peste lovitura de la cap.

Am pasit in casa. Era intunecata. Cred ca era ora 6. Sau poate asa era ea mereu?

El m-a condus spre sufragerie. De acolo se auzea un televizor.

Doua siluete erau asezate cu spatele la noi pe canapea.

-Uitati pe cine am gasit, spuse Niall intrerupand linistea.

Atunci cele doua siluete s-au ridicat venind spre noi.

Mi-am simtit picioarele inmuindu-se. Nu pot sa cred. Mai putin si lesinam. Acum imi venea sa il strang pe Niall de gat. Cum a putut sa ii cheme la el?! Ei erau prieteni?! De cand?!

Acele doua siluete erau baietii care... care mi-au schimbat viata.

__________________________________________________________________________________
REPLAY- COMIG SOON!!

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jul 04, 2015 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

ReplayUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum