Ca o adiere de vant

,, P.S Te iubesc Christoph "

Stateam in bratele sale si unica mea dorinta era sa nu imi dea drumul vreodata. Abel isi ținea bratele atat de strans in jurul meu încât dupa atata vreme puteam spune ca aici ma simt cu adevarat acasa.

- Ce frumos e cerul. Spune el si ma trezeste.

- Nu am sa te contrazic. E minunat.

- Sti ce e mai minunat?

- Spune-mi.

- Faptul ca esti aici.

Nu am mai zis nimic doar l-am sărutat scurt pe buze si i-am zambit inocent. Chiar aveam nevoie de acest moment as sta aici o viata si inca o zi.

- Ai mai vorbit cu Damir? Intreb eu.

- Da. Are nevoie de timp.

- Sa ghicesc a plecat iar din oras?

- Asta a facut, dar de data asta a plecat pentru mai multa vreme. M-a rugat sa iti dau asta. Spune Abel si de undeva din buzunarul blugilor sai scoate un plic alb.

- Ce e asta?

- Nu stiu, dar m-a rugat sa iti spun sa il desfaci cand esti singura.

- Bine.

Chiar eram curioasa sa vad ce se afla in acest plic. Trebuie doar sa am rabdare pana o sa ajung acasa si o sa descopar atunci.

- Nu vrei mai bine sa mergem in casa? Se face frig.

- Ba da.

Am deschis usa balconului pe care ne aflam si am intrat in casa la caldura, deoarece afara era destul de frig. Ma uit la Abel, iar el se uita la mine si imi zambeste cu cel mai frumos zambet. Nu credeam vreodata ca am sa ma indragostesc de nesuferitul asta, dar asa e viata te surprinde in toate modrile posibile.

Ne-am asezat in pat, iar eu mi-am lasat usor capul pe pieptul sau si ma jucam cu degetele sale, iar el isi trecea mana stanga prin parul meu.

- Cine s-ar fi gandit ca o sa ajungem pana aici? Ma intreaba el.

- Cred ca mamele noastre.

- Eram sigur ca ne-au pregatit nunta inca de cand eram mici. Spune el amuzat.

- Ma bucur ca nu ne mai certam si ca suntem bine.

- Am fost un mare prost pentru tot ce ti-am zis si ti-am facut pe tot parcursul anilor.

- Nu te uit pentru galeata aia de nisip pe care mi-ai aruncat-o in cap cand eram mici, Santo.

- Ce ai plans atunci, Doamne.

- Era si normal.

- Cum spui tu. Spune si ma saruta usor pe buze.

Chiar aveam nevoie de aceste momente cu el, tanjeam dupa asta de atata timp si însfârșit am asta. Am exact ceea ce am visat de o buna vreme, pe el.

                                 ***
Eram la mine in camera si stateam pe pat in timp ce ma holbam la plicul din fata mea. Simteam un gol in stomac si o amărăciune oribila in gura, numai cand ma gandeam la ce se poate afla in plicul acesta.
Intr-un final mi-am facut curaj si l-am desfăcut. In el se afla o poza cu mine si cu Damir pe care ne-am facut- o la ultima petrecere la care am fost si doua hârtii care erau impaturite.
O desfac pe prima si era un desen cu mine cand dorm, cel probabil l-o fi facut cat timp am dormit la el, stiam ca ii place sa deseneze, dar nu ma asteptam ca desenele sale sa fie chiar asa de bune. Intr-un final am decis sa iau si cealalta hartie si sa o despachetez, iar aici parea a fi o scrisoare.
Am inceput sa citesc ceea ce scria acolo.

,, Draga Aala,
Inceput atat de cliseic pentru ca nu ma pricep la asa ceva, n-am mai scris scisori pana acum. Am inceput frumos noi doi, prietenia noastra a fost frumoasa pana sa facem amandoi acei pasi gresiti. Eu ca m-am indragostit de un inger care nu va fi vreodata al meu, iar tu ca m-ai lasat sa ma apropii atat de tare de tine stiind ca sufletul iti apartine doar lui. Oh, Aala mi-ai ramas in minte inca de prima data cand te-am cunoscut, in seara aceea. Insa devina sunt si eu pentru toate astea pentru ca stiam in ce ma bag, stiam ca te gandesti la el si ca pe el il iubesti cu adevarat.
Voiam doar sa iti spun ca am sa plec din oras pentru o lunga perioada de timp. Vreau sa ma recreez de la tot ce s-a intamplat, sa scap de parfumul tau care ma inconjoara peste tot, sa scap sa vad cum il iubesti pe el. Insa draga mea Aala, daca tu esti fericita sunt si eu cel mai fericit, pentru ca asta conteaza. Multumesc ca m-ai facut sa zambesc, sa rad, sa ma deschid in preajma cuiva pentru ca nu am facut-o de multa vreme, multumesc pentru tot.
O sa imi fie dor de tine Aala Christoph. Sper sa iti placa desenul l-am facut acum cateva saptamani pentru ca nu ma puteam abtine. Aratai ca un inger in lumea mea.
Sper ca Abel sa aibe grija de tine si sa te faca fericita exact asa cum ai reusit tu sa ma faci pe mine, dar sunt sigura ca va reusi pentru ca oricat ati nega si tu si el va iubiti unul pe altul, iar atractia si conexiunea dintre sufletele voastre se vede de la distanta.
P.S Te iubesc Christoph. "

Am asezat scrisoarea pe pat, iar golul din stomacul meu s-a facut mai imens. L-am ranit pe Damir si o sa ma invinovatesc pentru asta multa vreme, nu merita asta pentru ca este cel mai mininat om pe care il poti intalni, dar nu pot sa ii spun inimii ce sa faca, pentru ca daca as putea fi ales de cine sa ma indragostesc el ar fi fost acela. I-am frant inima, iar tot ce conteaza pentru el e fericirea mea.

Am bagat toate lucrurile inapoi in plic si m-am asezat in pat. Am inceput sa ma uit pierduta la tavan. Am tresărit atunci cand mi-am auzit telefonul vibrand. Era un mesaj de la Abel.

,, Totul bine Aala? "

,, I-am frant inima lui Damir "

,, Stiu, dar nu asta ne-a fost intentia "

,, Ai dreptate "

,, Culca-te e tarziu? "

,, Tu de ce nu dormi, Abel? "

,, Era cat pe aci sa adorm, dar mi-a sarit gandul la tine si voiam sa ma asigur ca esti bine "

,, Apreciez. O sa ma pun la culcare acum. Daca o sa pot sa dorm "

,, Vrei sa vin la tine? "

,, Nu e nevoie. O sa fiu bine "

,, Sunt la usa Aala. Deschide "

,, Poftim? "

,, Azi daca se poate. E cam frig afara "

Cobor in graba scările si ajung la usa si cand o deschid in fata mea era Abel, care avea gluga hanoracului negru in cap.
Intra in casa si inchide usa in urma sa, ma saruta apasat si dupa ma ia de mana si mergem sus.

M-am asezat in pat langa el. Ma fac comoda in bratele lui ma saruta scurt si dupa se face si el comod pe perna.