A Crazy Life

Fata misterioasă

Am trecut de nefericitul accident de ieri, dar nu si peste Dereck ...

Astăzi e ziua de naștere a Karei, diseară dă o petrecere la ea acasa invitând aproape tot liceul, bineînțeles si pe mine!

Kara imi e prietenă de la grădiniță așa ca trebuia să îi dau un cadou special semnificativ și unic! M-am consultat cu mama si a zis:
- Urcate in pod si adu-mi cufărul cu bijuterii.
M-am urcat și i l-am adus, dar nu înțelegeam ce vrea sa facă cu el.
- Ce cauti? Intreb eu nedumerit.
Apoi vad ca scoate o mini cutiuță foarte drăguță cu un medalion nemaivăzut pana acum.
- Ce e cu asta? Intreb eu.
- Asta este cadoul Karei. imi spuse ea zâmbind.
- De unde il ai? întreb eu uimit!
- De la bunica Karei, inainte să moară mi-a spus ca atunci cand Kara va implini 17 ani sa ii dau acest medalion deoarece e foarte special si important pentru ea.
- Bine.
Acel medalion era special, semnificativ și unic, exact de ce am nevoie pentru ai putea da Karei ceva de neuitat!

La ora 20:00, Adam a venit să mergem impreuna la petrecere.
Am ajuns, Kara ne aștepta în pragul usei.

- La mulți ani, Karaaaa! Am spus în cor cu Adam.
- Vaiii, vă mulțumesc mult! spuse ea.
- Poftim Kara asta e pentru tine! Și i-am întins mana cu, cutiuța in care se afla medalionul.
- Ce e asta Tyler? Întreabă ea.
- Ceva ce îți va plăcea si îți va aminti de acest moment si de mine! Am zis eu.
- Multumesc. spuse ea deschizând cutiuța Wow Tyler e minunat, pune-mi-l la gât te rog. dandu-și parul in partea stângă a gâtului.
- Cu placere, Kara. si i-am pus medalionul simțind mii de fluturi în burtă.
Deodată piatra rosie a medalionului s-a aprins, apoi s-a stins, și Kara leșinase .
Disperați eu cu Adam strigam după ajutor!
- Ajutooor! Va rog ,să vina cineva!
Apăru dintr-o umbră o fata spunând:
- Dati-vă deoparte! Răstindu-se la noi!
Ne-am dat și apoi fata întinse mâinile deasupra Karei spunând:
- Ahicso zadima richto chradmelli ! Ahicso zadima richto chradmelli! Ahicso zadima richto chradmelli! Ridicandu-și vocea din ce în ce mai tare.
Apoi dintr-o data un vânt puternic sa năpustit asupra noastra și din Kara ieșea o lumină galbenă aprinsă  apoi fata misterioasă a dispărut.Dupa totul sa oprit, și Kara și-a revenit.
-Ce s-a intamplat?
- Nu avem timp sa îți povestim acum, hai la petrecere lumea deja își pune semne de intrebare.
- Ok...

Am petrecut toata noaptea ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat.
A doua zi la școală:
- Hei! mă salutase Kara.
- Bună! spun eu.
- Imi spui ce s-a intamplat aseară?
- Ok dar nu aici, vino după mine!
Ne-am dus pe o bancă spunandu-i tot ce s-a intamplat.
- Tu cum te simți, ai observat ceva neobișnuit? Înafară de ce s-a intamplat aseară!
- Da, sunt bine, dar nu imi mai pot da aceste colier jos de la gât. zicând ea puțin confuză.
- Nu inteleg, de ce? ma întrebam eu.
- În fine, ne mai vedem eu am cursuri! spuse Kara.
- Bine, pa.

Va multumesc încă o data ca ma urmăriți, stiu ca am zis ca următorul capitol il voi pune maine, dar nu m-am putut abține. Astept parerile voastre în comentarii și daca va place votati-mă! :-D