O să mă dezic
De numele meu
Și o să-l împrumut
Pe al tău
Pentru o vreme,
Cât îmi arunc cărțile
Pe foc
Și te proclam
Limba mea.
Țara noastră
Nu va avea granițe,
De dumnezei
Nu va mai fi nevoie
Și ne vom închina
La plopi și ploaie
Cât vom cutreiera
Lumea în lat
Ca să găsim
Popasul țării noastre.
La noi va fi
Doar soare și frumos
Și vom vorbi
Cu palmele și dinții.
Când vom zâmbi
La ceruri,
Și chiciura, și crinii-or
Înflori
Și vor zâmbi la noi,
Cu toții,
Sfinții.
Și în târziu,
Când noi vom obosi
Și țara noastră
Și-a numit lăcașul,
Va plânge cerul
Peste un sicriu,
Unde i-a ars
Și limba,
Și urmașul.
1 august 2022
B.M.N.
CITEȘTI
Printre pliurile inimii
PoetryNemurirea nu poate fi persiflată, ci transpusă în versuri. Iată o nouă perspectivă asupra vieții, reflexia unui ciob dintr-o oglindă spartă, a paradoxurilor stelelor, a cuvintelor ascunse printre pliurile sufletului meu. NOTĂ: Poeziile marchează evo...
