Without YOU [D.O.]-(Oneshot)

Without YOU

Doar o lună... a trecut doar o lună de când nu te-am vazut și mi-a fost îndeajuns să cred că fără tine viața mea nu mai are rost. Îmi este atât de dor de tine, Kyungsoo. Știi asta? Știi cât de mult regret? Ți-am lipsit, iubitule? Poate că nu. Dar știu că inima mea nu va mai rezista pentru mult timp. Nu fără tine. Încă nu cred că te-am pierdut. Nu încă.

Mă urăști, iubitule? Pentru că eu o fac. Mă urăsc din toata inima. De ce? Pentru că te-am rănit. Kyungsoo... ochii tăi negrii ce odată ma priveau cu iubire și blândețe, buzele tale dulci care le mângâiau ușor pe ale mele, pielea ta fină ce îmi oferea atingeri usoare... am pierdut totul. Si odată cu ele te-am pierdut și pe tine.

Tot ce pot să fac acum este să iți scriu. Știi unde sunt acum? Ții minte locul în care m-ai dus pentru prima dată? Erai emoționat atunci. Puteam simți asta. Aici m-ai întrebat dacă vreau să iți fiu iubită. Pentru prima dată m-am simțit dorită de cineva. Dar tu nu erai cineva, erai cel mai frumos vis al meu. Visul care mă făcea să zămbesc ca ultima nebună. Erai cea mai frumoasă persoană pe care am văzut-o vreodată și încă ești. Kyungsoo, iubitul meu... te-am iubit atât de mult. Te iubesc atât de mult... dacă ai știi.

Lacrimile amare care se preling ușor pe obrajii mei, îmi înneacă ultima fărâmă de suflet pe care încă o mai am. Ultima fărâmă nenorocită care mi-a rămas după ce ai plecat. Probabil sunt jalnică, pentru că îmi plâng de milă. Sper doar să fii fericit. Să găsești pe cineva care te poate face mai fericit decât am reușit eu. Mereu mi-am dorit să fii fericit. Tu meriți tot ce e mai bun in lumea asta, dar eu nu ți-am putut oferi niciodată ceva mai bun decât o simplă îmbrățișare sau un sărut, care pentru mine însemnau totul. Tu însemni totul pentru mine si sunt fericită că inima mea iți aparține numai ție. Mereu am fost a ta.

Iți aduci aminte cum ne-am cunoscut, iubitule? Eu nu voi uita niciodată acel moment în care pentru prima dată ți-am întâlnit ochii superbi, si zâmbetul tău care a reușit să îmi încălzească inima. Era o zi tristă pentru mine. Mama era suparată din cauza notelor mele care continuau să scadă fară oprire. Nu mai înțelegeam absolut nimic de la profesori, asta pentru că mereu erau grăbiți. În acea zi am avut o discuție serioasă cu Alice, din cauza prieteniei noastre care continua să devină din ce în ce mai rece. Nu puteam permite să îmi pierd prietena. Nu pe Alice. Era mereu ocupată cu orice altceva în afară de mine. Nu înțelegea că aveam nevoie de ea, pur și simplu. Îmi lipsea. Erau zile în care nu ne vedeam deloc, iar eu mă simțeam din ce în ce mai singură. Simțeam cum toată lumea pleca de lângă mine fara să le fi dat vreun motiv anume. Mă întristasem așa cum nu am făcut-o vreodată, iar tristețea îmi provoacă slăbiciune. Exact cum mă simt acum, fără tine. Dar când credeam că totul mergea din ce in ce mai prost, ai apărut tu.

Stăteam pe o bancă in timp ce cântam la chitară. Muzica era singurul lucru care reușea să îmi încălzeasca inima intr-un mod in care nicio persoană nu ar fi putut să o facă. Purtam o pălărie vișinie, cadoul perfect făcut de fratele meu, care după cum bine știi, atunci era in Londra. Nu am simțit când vântul mi-a luat-o ușor de pe cap. Priveam atentă corzile, pe care încercam cu greu să le acordez. Îmi era greu să fac orice, chiar și respiratul părea o activitate mult prea dificilă. Eram mult prea tristă, iar asta nu mă ajuta cu nimic. Ochii mei au ațintit două picioare perfect conturate, care stăteau ușor îndoite. Mi-am ridicat timidă privirea, întâlnind doi ochi superbi, perfect rotunzi, de culoarea abanosului care au reusit să imi taie rasuflarea pe loc. Inima mea s-a oprit pentru o secundă, făcându-mă să înghit în sec de nenumărate ori. Erau ochișorii tăi, scumpule.

Ți-am privit chipul pentru câteva secunde, pielea albă ca laptele, înzestrată cu buzele rozalii aducând un contrast perfect una asupra alteia. Erai superb iubitule. Mi-ai zâmbit cald și cu o mișcare elegantă mi-ai întins pălăria. Continuam să te privesc îmbujorată, în stomacul meu ducându-se o luptă crâncenă pe viață și pe moarte. " Asta trebuie să fie a ta" s-a auzit glasul tău melodios, care semăna cu al unui înger. Eram uimită de tine. De faptul că există o astfel de persoană care putea să îmi alunge durerea doar dintr-un zâmbet sincer. Din acel moment tu ai însemnat totul pentru mine. Tu ai fost singura persoană care mi-a provocat toate sentimentele pe care nu credeam că le voi putea simți vreodată. Poate nu credeam în iubire, sau în dragoste la prima vedere, dar știam că atunci s-a produs ceva. Ceva s-a schimbat la mine, și totul datorită ție. Ți-am murmurat un ușor "mulțumesc" cu glas stins, știind că m-ai auzit. Ai chicotit ușor, râsul tău cristalin făcându-mi inima să tresalte. Era o nouă linie melodică pentru mine, linia pe care doar eu puteam să o ascult.