Sub ochii mei s-a întâmplat.
Nu am fost suficient de rapidă să îl salvez și pe el de Marele Șacal mâncător de zei.
Una din labele sale de bronz ia străpuns pieptul încercând să mă protejeze.
Marele zeu al păcii s-a băgat în fața mea să mă apere.Noi eram total opuși.
El era îmbrăcat elegant. Mereu îmbrăcat la cămașă și cu pantofi de lac, mereu calm și curat.
Eu îmbrăcată în armură și cu sabia la șold. Mereu murdară de sânge și cu cizme de piele cu multe catarame, nervoasă și mereu gata să se lupte cu sălbăticie pentru a proteja Palatul Ceresc de oricine și orice.Poate e adevărat cum spun muritorii.
Opusele se atrag.Mereu la poarta fortăreței mele erau așezate flori, foi întregi cu poeme despre mine, "Zeița cu stele în păr, frumoasă ca o floare și rece ca oțelul", arme de toată frumusețea.
Cadori peste cadouri de la acel admirator secret.
Niciodată nu își scria numele pe biletele scrise caligrafic.Ochii lui erau șocați, dar și ușurați că nu eu am fost cea străpunsă. Că a putut ajunge la timp.
Ghearele însângerate ale șacalului îi ieșeau din piept, pătând cămașa imaculată cu sânge divin.-Tam.. . A dat el să zică, dar se îneca cu propriul sânge.
L-am prins repede să nu cadă în față, simțind cum slăbește.
- Tam....
- Nu te obosi! Kayla va veni imediat cu o soluție să te ținem în viață!
- Nu... Sunt prea adânci ...
- Trebuie să o facem! Zeii nu mor!
- Se pare că voi fi primul...
- Nu închide ochii! Țip la el.
- Îți aduci aminte acele cadouri de la poarta fortăreței? Întreabă murind la mine în brațe.
- Ce vrei spui?
- Te iubesc zeiță cu stele în păr... Te iubesc zeiță frumoasă ca o floare... Te iubesc zeiță rece ca oțelul...
Pentru prima dată am lăsat durerea să mă înjunghie și să plâng.
Ma privit în ochi pentru ultima dată, apoi a încetat să mai respire.- Amice! Amice, deschide ochii! Spune Fabian, zeul pământului, prietenul lui cel mai bun, uitându-se la zeul mort din brațele mele, lacrimi picând din ochii săi de culoare a țărânii.
Îl las în brațele sale ce au început să tremure, i-au sabia de jos, mă uit în ochii aurii ai creaturii, după care o ucid fără milă la fel cum și ea a ucis zeul păcii.
CITEȘTI
Reîncarnare zeului păcii
Tiểu Thuyết ChungToți zeii l-au jelit pe zeul păcii. Trupul lui stătea pe catafalcul împodobit cu liliac alb, rece, nemișcat. Deși zeii nu ar fi trebuit să moară, el s-a sacrificat pentru iubirea sa neîmpărtășită, zeița războiului. Chipul ei era rece la înmormântare...